Dosarul Revoluției, la primul termen după refacerea rechizitoriului, a început vineri, 27 ianuarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sunt trei inculpați pentru crime împotriva umanității: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus – precum și peste 2.000 de părți vătămate în acțiunile care au avut loc în perioada 22-31 decembrie 1989. Toți au fost citați pentru acest termen.
În rechizitoriu se arată că Ion Iliescu este principalul artizan al „psihozei teroriste” de după 22 decembrie 1989, moment al fugii lui Nicolae Ceaușescu, iar pentru a-i lua locul dictatorului acesta a recurs la acțiuni de dezinformare care au avut ca rezultat 857 de morți și 2.382 de răniți, este foarte pe scurt rezumată acțiunea din acea zile.
Totodată, în actul de sesizare al instanței se arată că Gelu Voican Voiculescu a avut pe mână arhivele Securității și a distrus probele, iar generalul Iosif Rus este responsabil pentru masacrul de la Otopeni, unde un batalion de militari s-au omorât între ei, suspectându-se că ar fi „teroriști”.
Rechizitoriul din Procesul Revoluției a fost refăcut, iar procurorii Secției Parchetelor Militare (SPM) i-au trimis din nou în judecată pe cei trei, după restituirea dosarului la Parchet, pe 10 noiembrie 2021, pentru remedierea unor nereguli, arată ziare.com.
Evoluția „Dosarului Revoluției” spre judecată
1990-1996: Dosarele deschise în nume personal de către urmașii celor care au murit la Revoluției, precum și cele ale răniților au primit neînceperea urmăririi penale, cu alte cuvinte au fost închise în primele două mandate ale lui Ion Iliescu.
1997: vine la putere Convenţia Democrată: au fost deschise trei mari dosare cu privire la Revoluţie: Dosarul „Timişoara“ (în care au fost condamnaţi, mult mai târziu, generalii Stănculescu şi Chiţac), Dosarul „Cluj“ şi Dosarul „Sibiu“.
2004: Asociaţia „21 Decembrie 1989“ a formulat o plângere pentru fapte imprescriptibile, precum genocidul. Procurorul militar Dan Voinea a reluat cercetările inclusiv împotriva lui Ion Iliescu, pe atunci preşedinte, aflat la al treilea mandat.
2007: Procurorul militar Dan Voinea nu mai poate lucra în dosar. Curtea Constituțională a dat o decizie prin care a statuat dosarele în care sunt implicaţi militari şi civili nu mai sunt instrumentate de Secţia Parchetelor Militare, ci sunt trimise la Secţia Civilă.
2009: Urmare a schimbării competenţei de instrumentare a dosarului, Ion Iliescu şi alţi membri de frunte ai FSN au fost scoşi de sub urmărire penală de către șefa Parchetului General de atunci, Laura Codruța Kovesi.
2014: Victimele Revoluției depun plângeri împotriva statului român la CEDO. Curtea pentru drepturile omului le dă câștig de cauză în 2016 și statuează că faptele din acest dosar vizează crime împotriva umanităţii pe care statul român trebuie să le elucideze şi să îi tragă la răspundere pe cei vinovaţi.
2016-2019: Se deschide al doilea Dosar al Revoluției, de către procurorii Parchetului General sub conducerea interimară a lui Bogdan Licu, apoi ancheta continuă în mandatul lui Augustin Lazăr. Dosarul nu trece de etapa de cameră preliminară și este restituit pe rolul Secției Parchetelor Militare în 2021.