Canalul Bâstroe ar putea fi din nou adâncit, cu efecte dezastruoase
Canalul Bâstroe ar putea fi din nou adâncit, cu efecte dezastruoase

Canalul Bâstroe ar putea fi din nou adâncit, cu efecte dezastruoase asupra florei și faunei din Delta Dunării. Oficialii ucraineni și-au anunțat deja intenția, dar la Ministerul Transporturilor nu a ajuns informația.

Ucraina doreşte să înceapă încă de anul acesta lucrările pentru a adânci şi mai mult Canalul Bâstroe, astfel încât să-şi extindă rutele alternative pentru exportul cerealelor, a anunţat marţi ministrul ucrainean al infrastructurii, Iuri Vaskov, informează Reuters, preluată de PsNews.

Vorbind marţi la o conferinţă pe tema cerealelor, ministrul ucrainean a spus că noua adâncime a Canalului Bâstroe a permis accesul navelor în porturile fluviale ucrainene, dar tot nu este suficient pentru navele încărcate ce sunt nevoite să utilizeze Canalul Sulina din România, care este mai adânc.

Prin urmare, a continuat oficialul de la Kiev, Ucraina doreşte să adâncească până la 7,2 metri Canalul Bâstroe, astfel încât adâncimea acestuia să fie similară cu cea a Canalului Sulina, şi intenţionează să poarte discuţii pe acest subiect cu oficialii europeni în viitorul apropiat.

Eu n-am primit nicio informație în sensul ăsta, că ar dori să facă ceva mai mult decât a făcut Ucraina. Dacă aflu ceva, vă dau un semn, dar la mine nu a ajuns această informaţie” a declarat pentru PsNews secretarul de stat din Ministerul Transportului, Ionel Scrioşteanu .

Ucraina a adâncit deja de la 3,9 metri la 6,5 metri acest canal navigabil pentru a-şi putea spori exporturile din porturile sale fluviale, după invazia rusă care i-a blocat porturile de la Marea Neagră şi numai un volum limitat de cereale a fost expediat prin aceste porturi în urma acordului cu Rusia mediat de Turcia şi de ONU.

România şi-a manifestat îngrijorarea că lucrările de dragare a Canalului Bâstroe pot ameninţa fauna Deltei Dunării, zonă inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, şi că aceste lucrări încalcă tratatele internaţionale privind protecţia mediului.

Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bâstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri. La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *