Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii prin care se transferă un teren din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” în domeniul public al municipiului Suceava, în vederea construirii unui ansamblu arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
Actul normativ vizează pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare şi i-a fost transmisă şefului statului de către Parlament, în vederea promulgării, pe 8 aprilie. Prin actul normativ se transmite un teren în suprafaţă de 20 ha din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava, în vederea construirii Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. „Prin modul de adoptare şi prin conţinutul său normativ, aceasta contravine unor norme şi principii constituţionale, precum cele referitoare la calitatea şi previzibilitatea legii, componente ale principiului legalităţii consacrat de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, principiului autonomiei locale reglementat de art. 120 din Constituţie şi regimului proprietăţii publice şi garanţiilor sale, prevăzute de art. 135 şi art. 136 din Constituţie”, susţine şeful statului în sesizare. Preşedintele Iohannis arată că legea prevede că suprafaţa este dezmembrată din zona centrală a lotului de 49 ha, cu deschidere la cele două străzi principale care îl încadrează pe laturile lungi Drumul Judeţean 208A şi Drumul Comunal 69. Șeful statului precizează că legea încalcă prevederi din Constituţie, care consacră caracterul de stat de drept al statului român şi principiul legalităţii, prin lipsa fundamentării temeinice.
„Din perspectiva respectării normelor de tehnică legislativă, deşi, strict formal, legea criticată este însoţită de o expunere de motive prin care se încearcă justificarea transmiterii unui teren în domeniul public al municipiului Suceava, în realitate, paragrafele inserate în aceasta nu pot fi calificate ca reprezentând argumente reale care să susţină scopul actului normativ prin care se diminuează cu 20 de ha domeniul public al statului afectat cercetării”, susţine el. Preşedintele Iohannis menţionează că, din punct de vedere formal, este îndeplinită cerinţa impusă de legislaţie în sensul existenţei unui instrument de motivare, însă expunerea de motive cuprinde o pagină şi se limitează la a enunţa obiectivul legii, respectiv construirea Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, la a preciza că terenul ales este „cea mai bună soluţie identificată de autorităţile locale”, fiind apoi enumerate 11 obiective ce vor intra în componenţa centrului, nefiind explicat de ce este absolut necesar a fi afectat patrimoniul unei unităţi de cercetare-dezvoltare ce face parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol, prin transferul unei suprafeţe de 20 de ha de teren ce, în prezent, este indispensabil activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic vegetal şi animal. El apreciază că era absolut necesar să existe un studiu din care să reiasă impactul noii soluţii legislative, mai ales în ceea ce priveşte zonele de protecţie aferente monumentelor istorice existente în „vatra istorică a Sucevei”. „Neclaritatea cu privire la incidenţa cadrului normativ menţionat este susceptibilă să afecteze însăşi punerea în practică a reglementărilor propuse şi, implicit, realizarea scopului legii criticate”, adaugă şeful statului. Preşedintele Iohannis menţionează şi că nu este motivată raţiunea pentru care suprafaţa de 20 de ha supusă transferului nu mai este necesară Academiei „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi că, în consecinţă, îşi pierde caracterul de teren indispensabil activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic. El subliniază că legea este criticabilă din perspectiva asigurării accesibilităţii şi previzibilităţii prin care se diminuează patrimoniul afectat cercetării şi inovării, garanţii opuse oricărei intervenţii legislative arbitrare, în sensul raţiunilor statuate prin decizii ale CCR. „Expunerea de motive, ca instrument al metodei de interpretare teleologică şi instrument de motivare al unui act normativ cu forţă de lege, reprezintă un element inerent statului de drept şi dreptului pozitiv, reprezentând un criteriu cu relevanţă constituţională în aprecierea legalităţii, valoare de referinţă a statului de drept”, adaugă şeful statului.
Preşedintele Iohannis opinează că, în absenţa unor criterii de delimitare a normelor de tehnică legislativă a căror nerespectare atrage sau nu, după caz, neconstituţionalitatea unei legi, în raport cu obiectul Legii nr. 24/2000 şi cu argumentele expuse anterior, toate aspectele reglementate de această lege concură la realizarea dezideratului statului de drept. Şeful statului arată că această lege încalcă şi alte prevederi ale Constituţiei, prin lipsa instituirii garanţiilor necesare şi suficiente pentru aducerea la îndeplinire a scopului urmărit de actul normativ.
„Legea supusă controlului de constituţionalitate nu conţine prevederi referitoare la ipoteza în care, dintr-un motiv sau altul, nu este realizat scopul preconizat, respectiv construirea şi, mai mult, chiar funcţionarea ulterioară a Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor”, spune el, arătând că, din perspectiva protecţiei dreptului de proprietate publică, legiuitorul avea obligaţia de a reglementa o serie de garanţii necesare şi suficiente pentru aducerea la îndeplinire a finalităţii urmărite prin transferul realizat, mai ales în contextul în care, prin efectul soluţiei legislative, patrimoniul unei unităţi de cercetare-dezvoltare ce face parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol va fi diminuat cu o suprafaţă de teren considerabilă. El mai susţine că, în vederea asigurării unei baze materiale necesare desfăşurării acestei activităţi cu rol fundamental în generarea şi susţinerea progresului tehnic în domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare, acvaculturii, protecţiei mediului şi dezvoltării rurale, legiuitorul a afectat anumite terenuri pe care le-a calificat ca fiind indispensabile acestei activităţi şi consideră că, din această perspectivă, există o legătură de necontestat între aceste obligaţii constituţionale ale statului şi dreptul de proprietate publică a acestuia.
„Considerăm că asigurarea aducerii la îndeplinire a finalităţii urmărite prin transferul de proprietate ar fi impus introducerea unor prevederi care să conţină garanţii necesare şi suficiente în sensul reîntoarcerii terenului în suprafaţă de 20 de ha în domeniul public al statului şi în administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, în situaţia în care obiectivul nu este realizat, cu atât mai mult cu cât legea criticată nu reglementează un termen pentru construirea obiectivului vizat”, arată Iohannis. Şeful statului apreciază că legea încalcă şi principiul autonomiei locale, prin lipsa manifestării de voinţă a municipiului Suceava.
„Transmiterea terenului în suprafaţă de 20 ha, identificat cu număr cadastral 409/1, din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava, în absenţa manifestării de voinţă expresă a unităţii administrativ-teritoriale, materializată printr-o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Suceava, contravine art. 120 alin. (1) din Constituţie”, mai spune el. Preşedintele Iohannis solicită CCR să admită sesizarea şi să constate că legea este neconstituţională.