Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV), serviciul de informații interne al Germaniei, a fost obligat să suspende temporar clasificarea partidului Alternativa pentru Germania (AfD) ca grup „extremist de dreapta”, conform unei decizii anunțate joi de o instanță germană.
Decizia vine la doar o săptămână după ce BfV acordase această etichetă partidului anti-imigrație, în urma unei investigații îndelungate. Serviciul de informații acuzase formațiunea că „încearcă să submineze democrația țării”.
AfD, care s-a clasat pe locul al doilea la alegerile din februarie, fiind depășit doar de conservatorii noului cancelar german Friedrich Merz, a contestat imediat decizia, considerând-o o acțiune motivată politic.
Tribunalul din Köln a anunțat că BfV va înceta să catalogheze public AfD drept organizație „confirmată ca extremistă de dreapta” și va elimina comunicatul de presă referitor la această încadrare de pe site-ul instituției, transmite Hotnews.
„Este un prim pas important pentru a combate acuzațiile de extremism de dreapta”, au declarat pe platforma X co-liderii AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla, care au salutat decizia instanței ca fiind „un succes parțial”.
Instanța a precizat că BfV ia aceste măsuri preventive fără a recunoaște vreo răspundere juridică, așteptând rezultatul contestației formulate de partidul de opoziție.
În justificarea inițială a clasificării partidului ca „extremist”, BfV acuzase membri de vârf ai AfD că au făcut declarații „xenofobe” și „antimusulmane”. Potrivit publicației Der Spiegel, serviciul de informații colectase materiale incriminatoare despre 353 de membri ai AfD, inclusiv din conducerea superioară a partidului, și îl acuza că face distincție între germanii etnici „adevărați” și cei care dețin doar pașaport german.
Deși BfV a comunicat public decizia de clasificare, raportul complet — estimat la peste 1.000 de pagini — nu a fost făcut public, alimentând suspiciunile privind o posibilă motivație politică a demersului.
Fostul guvern german, condus de social-democratul Olaf Scholz, a negat categoric existența vreunei influențe politice în decizia BfV.
Situația a provocat și reacții internaționale, declanșând o dispută transatlantică, cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul american de stat, Marco Rubio, care s-au poziționat public în apărarea partidului german.