Falimentul Silicon Valley Bank s-a răsfrâns asupra piețelor financiare internaționale iar România nu este ocolită de probleme. Analiștii explică în ce măsură sistemul bancar românesc este afectat de prăbușirea băncii americane, care a dat faliment din cauza retragerii depozitelor simultan, de către majoritatea clienților importanți, respectiv firme mici și mari.
Criza băncilor care finanțează companiile tehnologice și active digitale precum criptomonedele a mai făcut o victimă, când autoritățile americane au decis să închidă duminică Signature Bank. De asemenea, HSBC a anunțat luni un acord de cumpărare a subsidiarei din Marea Britanie a SVB. Autoritățile americane au anunțat duminică seara măsuri de urgență.
Economistul Adrian Negrescu a precizat la PS News că falimentul băncii americane arată cât de multă „nervozitate” este în sistemul financiar mondial. Negrescu a explicat, totodată, care este cauza falimentului.
„Falimentul SVB arată cât de multă nervozitate este în sistemul financiar mondial. Inflaţia a făcut ca mulţi dintre investitorii să caute, aş spune cu disperare, plasamente peste ratele de inflaţie, iar această goană după investiţii cu rate de câştig de peste 10% a dus la acest tip de comportament imprevizibil care face victime mai ales în rândul băncilor mici şi mijlocii care nu au puterea de a face faţă unor retrageri masive de capital.
Asta s-a întâmplat la SVP dar şi la Signature Bank, unde investitorii, mulţi dintre ei speculanţi au căutat un exit rapid, pe fondul zvonurilor privind starea financiară a acestor bănci. Falimentul a devenit cert atunci când nimeni din piaţă nu a mai vrut să ajute aceste bănci care, în practică, nu aveau nicio problem financiară – făcuseră profit, investeau în proiecte de viitor şi, da, aveau un grad ridicat de risc.
Nu este exclus să vedem şi alte bănci în astfel de situaţii pentru că nivelul de volatilitate, de nervozitate din pieţele financiare este extrem de ridicat. Teoria economică spune că dintr-o perioadă de inflaţie puternică nu poţi ieşi decât prin recesiune – adică printr-o restrângere severă a consumului, prin falimente şi disponibilizări de personal. Toată lumea se întreabă când va veni această criză şi cum ne va afecta. De aici şi aceste temeri care se traduc în mişcările bruşte de capital, cu victimele de serviciu aferente”, a spus Negrescu.
În viziunea economistului Adrian Negrescu, România este ferită de astfel de probleme
„România, în acest moment, este ferită de astfel de probleme. Băncile de la noi sunt bine capitalizate, iar riscul de eşec este minim. Să nu uităm că avem cele mai profitabile bănci din UE, pe fondul creşterilor de dobândă.
Doar dacă băncile mamă, din Franţa, Austria, Grecia sau Italia vor întâmpina probleme, am putea asista la un risc de contagiune, însă şansele sunt extrem de mici.
Criza actuală este ca o furtună într-un pahar cu apă. Va mai dura câteva zile, dar ulterior se va stinge aşa cum a început. Nimeni nu îşi permite să avem o nouă criză financiară mondială, mai ales în perspectiva anului electoral 2024. Din 2025, lucrurile vor sta însă cu totul altfel şi nu exclud ca adevărata criză economică să îşi arate colţii atunci”, a conchis Adrian Negrescu.
Totodată, întrebat dacă falimentul SVB poate afecta în vreun fel România, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR a precizat pentru PS News că țara noastră este ferită.
„Nu, nu este nici o legătură (în ceea ce privește falimentul SVB și economia României)”, a spus Dan Suciu.