Împrumuturile României. Ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu, a explicat cum a ajuns România să fie afundată în datorii, sugerând că acum se plătesc dobânzile pentru împrumuturile făcute de guvernele anterioare.
Adrian Câciu a declarat vineri într-o emisiune B1TV că „strategia de finanțare a României a fost una de prefinanțare a necesarului, adică să iei cât mai mulți bani la început de an, pentru că pot apărea tot felul de elemente de distorsiune pe piețele financiare”.
Adrian Câciu a avansat o datorie a statului român de 200 de miliarde de lei: „Trebuie să știm foarte clar ce înseamnă aceste împrumuturi. În mare parte ele reprezintă datorie scadentă care vine sau a fost angajată în anii anteriori – și în 2023 partea de deficit a fost undeva la 90 de miliarde de lei, restul până la 200 de miliarde înseamnă rate scadente la datoria angajată de guvernele anterioare, deficitele din anii anteriori, începând cu 2010 până în 2023, deci datorie acumulată care a devenit scadentă și care trebuie plătită”.
„La fel și în 2024, avem multă datorie scadentă care vine din guvernele anterioare, inclusiv guvernările din timpul pandemiei, dar și cele anterioare (…). Mai este un aspect, apropo de cifra de 200 de miliarde, și în 2024, și în final de 2023, ca și în 2022, început de 2023, strategia de finanțare a României a fost una de prefinanțare a necesarului, adică să iei cât mai mulți bani la început de an pentru că pot apărea tot felul de elemente de distorsiune pe piețele financiare”, a adăugat Adrian Câciu.
Cum explică Câciu nivelul dobânzilor
Întrebat despre faptul că ne împrumutăm la dobânzi mai mari decât Serbia sau Ungaria, el a afirmat: „Nu ne putem compara cu dobânzile Serbiei. Ne putem compara cu țările din zona europeană, din Uniunea Europeană, în primul rând, iar chestiunea aceasta cu dobânzile este legată strict de nivelul de risc, de ratingul de țară, de nivelul inflației, de apropierea de o zonă riscantă, zona de conflict (…), și atunci aceste costuri într-adevăr sunt mai ridicate. Ce trebuie să facem? Deficitele noastre structurale, deficitele gemene trebuie reduse astfel încât ratingul trebuie îmbunătățit”.
„Următorul pas este să creștem gradul de rating. Ca să crești acest grad de rating, trebuie în continuare să ai elemente în care reduci deficitul de cont curent, adică deficitul comercial, de aceea avem o serie de programe care au menirea să reducă acest deficit comercial, respectiv deficitul de cont curent, și pe de altă parte să ai politici publice care să îți reducă deficitul public”, a adăugat ministrul Fondurilor Europene.
