Privatizarea Petrom în 2003, sub guvernarea premierului Adrian Năstase, a inclus o clauză importantă care le oferea angajaților companiei posibilitatea de a deveni acționari. Conform acestei prevederi, salariații din perioada octombrie 1997 – septembrie 2004 aveau dreptul să achiziționeze până la 8% din capitalul social deținut de stat, la același preț plătit de grupul austriac OMV, respectiv 0,2165 lei pe acțiune.
Această măsură a fost introdusă pentru a asigura sprijinul angajaților față de procesul de privatizare, însă, conform mai multor surse, privatizarea a fost realizată cu anumite deficiențe, iar ulterior, guvernele care au urmat nu au pus în aplicare această prevedere, arată Libertatea.
Lipsa aplicării acestei clauze a generat un conflict de lungă durată între statul român și foștii angajați Petrom. În 2015, peste 23.000 de foști angajați, organizați în diverse asociații, au intentat un proces împotriva Guvernului României, solicitând respectarea legii și oferirea acțiunilor promise. După patru ani de procese și proceduri legale, în 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat o hotărâre definitivă în favoarea foștilor salariați.
Instanța a decis că statul român este obligat să le acorde acestora pachetul de 8% din acțiuni la prețul stabilit în momentul privatizării și a impus o amendă de 1.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere la aplicarea deciziei, calculată pentru fiecare fost angajat afectat.
Deși hotărârea judecătorească era clară și definitivă, niciun guvern ulterior nu a aplicat-o. Ignorarea sistematică a acestei decizii de către autorități a condus la acumularea unor datorii uriașe ale statului față de foștii angajați. În încercarea de a rezolva situația, guvernul condus de Nicolae Ciucă a propus în cele din urmă o soluție care reducea semnificativ proporția acțiunilor la doar 1% din totalul capitalului social, mult sub procentul stabilit de instanță. Această propunere a fost percepută ca o insultă de către foștii angajați, generând indignare și numeroase proteste.
În decembrie 2022, Curtea de Apel București a respins oferta guvernului și a reafirmat că hotărârea inițială de a acorda angajaților 8% din acțiuni trebuie aplicată în totalitate. Pentru a adăuga presiune asupra Guvernului și pentru a asigura respectarea hotărârii, instanța a impus o nouă sancțiune: o amendă de 20% din salariul mediu brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, sancțiune aplicată inclusiv premierului Marcel Ciolacu.
Astăzi, valoarea totală a datoriei statului român față de foștii angajați Petrom a ajuns la peste 9 miliarde de euro, o sumă mult mai mare decât valoarea capitalului social avută inițial în vedere. Cu fiecare zi de întârziere, această sumă continuă să crească, complicând și mai mult situația financiară a statului. Conflictul dintre foștii angajați Petrom și statul român rămâne un exemplu elocvent al modului în care ignorarea sistematică a deciziilor instanțelor poate duce la escaladarea unei probleme până la un nivel critic.