După retragerea PSD din coaliția de guvernare, România se află în pragul unei noi etape politice marcate de posibilitatea formării unui guvern minoritar, susținut în Parlament de social-democrați. Situația nu este una inedită pentru scena politică românească, dar ridică întrebări legate de stabilitatea și eficiența unei astfel de formule guvernamentale.
În paralel, guvernele minoritare din alte state europene oferă exemple de funcționare, în ciuda fragilității lor aparente, se arată într-o analiză PsNews.
PSD susține „din umbră” un guvern de dreapta
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că partidul său nu va face parte din noua coaliție, dar este dispus să sprijine formarea unui guvern de dreapta, care, prin definiție, va funcționa în regim minoritar. „Nu vom intra în guvernare, dar vom vota un guvern de dreapta pentru a asigura stabilitatea țării”, a transmis Ciolacu. Decizia vine într-un context politic tensionat, cu provocări economice și sociale care cer soluții rapide și coerente.
Lecțiile trecutului: guvernele minoritare în România
Istoria postdecembristă a României include mai multe episoade de guvernare minoritară, unele mai reușite decât altele.
1992: Guvernul Văcăroiu și „Patrulaterul roșu”
Primul exemplu de guvern minoritar este cel condus de Nicolae Văcăroiu. După alegerile din 1992, Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) a obținut doar 35% din mandate. Pentru a se menține la putere, a creat alianțe parlamentare cu formațiuni precum Partidul România Mare și Partidul Unității Naționale Române, formând controversata coaliție „Patrulaterul roșu”. Deși fragilă, coaliția a rezistat până în 1995, iar guvernul Văcăroiu și-a încheiat mandatul abia în 1996.
2000-2004: Guvernul Năstase, între compromisuri și critici
Deși considerat unul dintre cele mai controversate guverne, cabinetul condus de Adrian Năstase a funcționat fără o majoritate clară în Parlament. PDSR (viitorul PSD) a reușit să recruteze parlamentari din opoziție și să-și asigure astfel sprijinul necesar. Deși criticat pentru ineficiență, guvernul a rezistat întreaga legislatură.
2007-2008: Tăriceanu II, izolat dar sprijinit de PSD
După ruptura dintre premierul Călin Popescu-Tăriceanu și președintele Traian Băsescu, guvernul minoritar al PNL, susținut de UDMR și sprijinit tacit de PSD, a funcționat aproape doi ani. Decizia de excludere a PD din coaliție a fost justificată prin dorința de a reduce influența președintelui Băsescu.
2019-2020: Ludovic Orban și criza pandemică
Guvernele minoritare conduse de Ludovic Orban au fost marcate de fragilitate. Primul guvern, format în noiembrie 2019, a fost demis prin moțiune de cenzură după doar trei luni. Al doilea cabinet Orban, instalat în plină pandemie, a funcționat până la alegerile parlamentare din decembrie 2020.
Cum funcționează guvernele minoritare în UE?
România nu este singurul stat european care recurge la guverne minoritare. În multe cazuri, acestea sunt o soluție temporară, dar pot deveni funcționale prin compromisuri și negocieri permanente.
Spania
Pedro Sánchez, liderul PSOE, conduce un guvern minoritar susținut prin alianțe fragile cu alte formațiuni, precum Sumar și ERC. Deși PSOE și partenerii săi nu dețin majoritatea absolută, Sánchez a reușit să negocieze sprijin punctual pentru proiectele majore.
Suedia
Premierul Ulf Kristersson a format o coaliție minoritară cu Creștini-Democrații și Liberalii, obținând sprijinul Democraților Suedezi pentru a-și asigura supraviețuirea în Parlament. Acest acord a fost crucial pentru stabilitatea politică a țării.
Franța
Situația din Franța este mai complicată. Pierderea majorității parlamentare de către Emmanuel Macron a dus la formarea unor guverne foarte fragile, care rezistă doar câteva luni. Lipsa unui acord cu partidele de opoziție majore, precum cele conduse de Marine Le Pen sau Jean-Luc Mélenchon, face ca Franța să se afle într-o criză politică permanentă.
Portugalia
Luis Montenegro, liderul Partidului Social-Democrat, conduce un guvern minoritar care depinde de abținerea Partidului Socialist în Parlament. Această situație permite guvernului să funcționeze, dar ridică întrebări despre viabilitatea pe termen lung.
Concluzie: Viitorul unui guvern minoritar în România
Un guvern minoritar nu este neapărat sinonim cu instabilitatea, dar depinde în mare măsură de capacitatea de negociere și de contextul politic. Exemplele din alte țări arată că astfel de guverne pot funcționa, dar necesită compromisuri constante și un echilibru atent între partide.