România urmează să demoleze sau să treacă în conservare anumite baraje și stăvilare construite pe râuri, ca parte a angajamentului său față de Regulamentul privind restaurarea naturii, emis de Comisia Europeană.
Această măsură vine în contextul unui plan controversat al Uniunii Europene de a restaura ecosistemele naturale și de a înlătura barierele artificiale care afectează biodiversitatea și continuitatea rețelelor fluviale.
Un milion de bariere fluviale, țintite pentru restaurare
Potrivit regulamentului, în Europa există peste un milion de structuri artificiale – baraje, deversoare și stăvilare – care fragmentează rețelele de râuri. Scopul noilor norme este să elimine barierele inutile pentru a asigura o circulație liberă a apei, sedimentelor și organismelor, contribuind astfel la îmbunătățirea biodiversității.
„Râurile cu curgere liberă sunt esențiale pentru starea ecologică a apelor din UE și pentru biodiversitate. Regulamentul vizează atingerea unei lungimi de 25.000 de kilometri de râuri neobstrucționate până în 2030”, se precizează în documentul european, citat de Adevărul.
Un alt obiectiv important al regulamentului este crearea unui inventar detaliat al barierelor fluviale existente în întreaga Uniune, pentru a prioritiza înlăturarea celor învechite și nefuncționale.
Proiectul național: conservare, postutilizare sau demolare
În România, Ministerul Mediului a propus un proiect de ordin care introduce procedura de trecere în conservare, postutilizare sau demolare a barajelor. Potrivit documentului, proprietarii acestor structuri vor fi obligați să realizeze, pe cheltuiala proprie, expertize tehnice pentru a determina dacă barajele pot fi conservate sau dacă trebuie demolate.
Conform proiectului, abandonarea unui baraj poate fi decisă în situații precum:
- riscuri semnificative asupra populației sau mediului;
- ineficiența economică a construcției;
- modificări ale planurilor de amenajare care presupun desființarea acestuia.
Deși abandonarea nu înseamnă părăsirea responsabilităților, deținătorii trebuie să asigure siguranța barajului chiar și în cazul în care acesta nu mai este utilizat.
Această inițiativă are potențialul se dorește să transforme peisajul natural al râurilor din România, readucând unele zone la starea lor naturală și sprijinind biodiversitatea. În același timp, măsura implică costuri semnificative pentru proprietarii de baraje, care trebuie să asigure conformitatea cu noile cerințe.