Reforma administrativ-teritorială, un subiect dezbătut de peste trei decenii, revine în prim-plan odată cu propunerea PSD de a comasa localitățile mici, cu mai puțin de 3.000 sau 4.000 de locuitori. Această măsură, motivată de nevoia reducerii cheltuielilor și creșterii eficienței administrației publice, întâmpină însă rezistență din partea primarilor de comune, care invocă autonomia locală.
Un sistem administrativ moștenit din epoca ceaușistă
Ultima reformă semnificativă în organizarea teritorială a României datează din 1968, când regiunile și raioanele au fost desființate, revenindu-se la împărțirea pe județe. În prezent, România este divizată în 41 de județe, 103 municipii (inclusiv București), 320 de orașe și 2.859 de comune, transmite PsNews.
De-a lungul anilor, diverse guverne au încercat să modernizeze această structură. Propunerile, de la reducerea numărului de județe la crearea de regiuni mari de dezvoltare, nu au fost însă finalizate. Cele mai recente inițiative provin din partea PSD, care dorește să comaseze comunele mici, și a mediului de afaceri, care pledează pentru o reducere a numărului de județe și redefinirea noțiunii de comună și oraș.
Statistici alarmante: doar 1,45% dintre UAT-uri sunt sustenabile financiar
Datele furnizate de Asociația Comunelor din România (ACoR) indică o situație financiară precară pentru majoritatea unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri). Din cele 3.221 de UAT-uri din țară:
Doar 47 au venituri proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare (1,45% din total).
Niciun județ și doar un municipiu au venituri proprii care depășesc cheltuielile.
Doar 38 de comune (1,3%) sunt sustenabile financiar.
În plus, costurile cu personalul sunt semnificative: 16,9 miliarde de lei pentru comune, 42,5 miliarde pentru municipii și orașe și 21,2 miliarde pentru județe.
Reprezentanții comunelor consideră că propunerea PSD este o temă falsă, menită să distragă atenția de la probleme reale precum lipsa unei reforme fiscale. Emil Drăghici, președintele ACoR, a criticat inițiativa, afirmând că „din unul, doi, trei săraci vei face un sărac mai mare” și că măsura ar ascunde intenții politice și economice, precum extinderea teritorială a orașelor asupra comunelor.
De asemenea, primarii se tem că comasarea va duce la pierderea identității culturale a localităților mici, multe dintre acestea păstrând tradiții și obiceiuri specifice minorităților naționale. „Orice comasare trebuie să reflecte voința alegătorilor. Nu poți decide din pix unirea unor localități fără să consulți cetățenii”, a declarat Emil Drăghici.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) propune o reorganizare administrativă mai radicală, care include reducerea numărului de județe la 15 și redefinirea comunei ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori. Mihai Daraban, președintele CCIR, a argumentat că actuala structură este ineficientă, mai ales în contextul unui aparat administrativ supradimensionat.
Totuși, Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumurilor prevede că orice modificare a limitelor teritoriale trebuie să fie precedată de consultarea cetățenilor prin referendum, ceea ce complică procesul de implementare.
Politologul Ioan Stanomir subliniază că reforma administrativ-teritorială este inevitabilă, însă trebuie abordată cu atenție. „O astfel de schimbare implică costuri politice și sociale mari. Este nevoie de un plan bine pus la punct, care să prioritizeze serviciile publice și să reducă discrepanțele dintre regiuni.”
Până acum, însă, guvernul nu a făcut pași concreți în această direcție. Deși PNL susține inițiativa PSD, UDMR a anunțat că se opune oricărei reforme care contravine voinței cetățenilor.