Papa Francisc, care a încetat din viață luni, la vârsta de 88 de ani, lasă în urma sa o moștenire complexă după 12 ani în fruntea Bisericii Catolice. Deși s-a poziționat ca un reformator care a încercat să rupă lanțul predecesorilor săi conservatori, multe dintre inițiativele sale au rămas nefinalizate și au generat tensiuni semnificative în interiorul Vaticanului.
„Asta ne vom aminti despre Papa Francisc. Este un papă care a încercat să fie aproape de toată lumea, nu doar de catolici, ci de întreaga populație”, subliniază Elisabeth Auvillain, jurnalist și corespondent pentru National Catholic Reporter (NCR) , arată Radio Rador România, citat de Hotnews.
Apropierea de cei marginalizați și poziția privind migrația
Încă de la începutul pontificatului său în 2013, Jorge Mario Bergoglio și-a arătat determinarea de a readuce Biserica la valorile sale fundamentale de sprijinire a celor vulnerabili. Prima sa călătorie oficială a fost simbolic organizată la Lampedusa, punctul de intrare al multor migranți în Europa, stabilind astfel tonul unui papă care punea în centrul misiunii sale apărarea demnității umane.
În septembrie 2023, la Marsilia, Francisc a continuat această misiune, denunțând în fața președintelui francez Emmanuel Macron “viețile zdrobite, visele spulberate” și cerând Uniunii Europene “să îndeplinească o datorie de umanitate și civilizație” față de migranți.
Recent, la începutul anului 2025, Pontiful a criticat deschis deportările în masă ale migranților implementate de administrația Trump, stârnind furia dreptei religioase americane și europene. Ultima sa întâlnire cu un politician străin a fost cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu o zi înainte de moartea sa, discuțiile centrându-se pe situațiile umanitare dificile și problema migranților.
Deschiderea controversată către comunitatea LGBTQ+
Una dintre cele mai discutate direcții ale pontificatului său a fost abordarea față de comunitatea LGBTQ+. Întrebat despre homosexualitate în 2013, Papa Francisc a rostit celebra frază “Cine sunt eu să judec?”, care a marcat o schimbare de ton în discursul Bisericii.
În decembrie 2023, el a autorizat binecuvântarea cuplurilor de același sex, o decizie care a provocat controverse intense și o rebeliune în rândul episcopilor africani. În fața reacțiilor negative, Vaticanul a emis ulterior o “clarificare”, recunoscând că această binecuvântare ar fi “imprudentă” în țările unde homosexualitatea este interzisă.
“Papa Francisc a rămas fidel doctrinei catolice. Nu se punea problema ca el să anuleze interzicerea avortului sau să revină asupra hirotonirii femeilor”, explică Frédéric Mounier, fost corespondent la Roma pentru ziarul “La Croix”.
Lupta împotriva abuzurilor sexuale
Confruntarea cu scandalurile de abuzuri sexuale a fost una dintre cele mai dificile provocări ale pontificatului său. După un început ezitant și controversat în Chile în 2018, unde a cerut “dovezi” victimelor, Papa Francisc a adoptat ulterior o poziție mai fermă și a implementat reforme semnificative.
Eliminarea din cler a cardinalului american Theodore McCarrick în 2019, ridicarea secretului pontifical privind violența sexuală și instituirea obligației de raportare a abuzurilor au reprezentat pași importanți. Cu toate acestea, asociațiile victimelor i-au reproșat că nu a recunoscut niciodată cauzele “sistemice” ale acestor abuzuri și că a păstrat distanță față de raportul Comisiei Independente pentru Abuzuri Sexuale în Biserică din Franța.
Reforma financiară și rolul femeilor
Papa Francisc a inițiat o reformă semnificativă a finanțelor Vaticanului, creând în 2014 un secretariat pentru Economie și implementând măsuri anticorupție. “Papa a adus finanțele Vaticanului la nivel internațional. Era un paradis fiscal. Nu mai este cazul“, subliniază Frédéric Mounier.
În privința rolului femeilor în Biserică, Pontiful a făcut pași modești dar simbolici, numind pentru prima dată o femeie într-o poziție strategică la Vatican – pe franțuzoaica Nathalie Becquart ca subsecretar general al Sinodului Episcopilor. În ianuarie 2025, a numit-o pe italianca Simona Brambilla în fruntea “ministerului” responsabil de ordinele și congregațiile religioase, o funcție rezervată anterior cardinalilor.
Totuși, cercurile feministe catolice consideră aceste numiri ca fiind în primul rând “cosmetice”. “Deși abordarea este interesantă, nu va fi neapărat de proporții. Suntem departe de paritate”, a subliniat recent Caroline Pigozzi pentru France 24.
O moștenire fragilă
În ciuda aspirațiilor sale reformatoare, multe dintre inițiativele Papei Francisc au rămas nefinalizate sau au fost abandonate. Propunerea de a hirotoni bărbați căsătoriți în regiunea Amazoniei, aprobată de Sinodul Episcopilor în 2019, a fost în cele din urmă respinsă de Pontif fără explicații.
Limitarea drastică a Liturghiei în latină prin decretul “Traditionis custodes” din 2021 a stârnit nemulțumiri în rândul catolicilor tradiționaliști, deși măsura pare să fi fost puțin aplicată în practică.
Confruntat constant cu o opoziție radicală, Papa Francisc lasă o moștenire complexă și fragilă. Nimic nu împiedică succesorul său să revină la abordări mai conservatoare, într-un conclav al cărui rezultat pare foarte incert.