Ultimul episod al podcastului Legende Urbane l-a avut ca invitat pe Ben-Oni Ardelean, unul dintre membrii celui mai mare grup ultraconservator de lobby din lume. Cu o vastă experiență în politica externă, Ben-Oni Ardelean a ajuns un politician cu o mare influență la Washington. Invitatul i-a relatat lui Mihai Belu povești fascinante din timpul mandatului său de senator și de deputat. Aceștia au discutat și despre grupurile de lobby, despre importanța Statelor Unite pentru România, despre diplomație și educație.
Ben-Oni și-a plătit singur drumurile spre SUA
Având contact cu americanii încă din anii ’80, prin prisma activității tatălui său ca pastor baptist, Ben-Oni Ardelean a început să învețe limba engleză de mic copil. În anii ’90, acesta a început să coordoneze o echipă de americani ce desfășura activități de caritate.
„Când nu erau ei în România și nu aduceau ei convoaie de ajutoare […], mergeam eu ca să fac fund raising. Adică, ori erau americanii la mine acasă, ori eram eu pe la ei pe acasă, ca să fac fund raising, să strâng echipe, bani. […] Și, bineînțeles că toată această muncă pe zona de extern m-a familiarizat cu ceea ce înseamnă gândirea lor, modul de operare, modul de negociere, modul de dialog”, a precizat Ben-Oni.
Acesta i-a explicat lui Mihai Belu cum s-a folosit de expertiza acumulată în domeniul academic, și, în special, de cea din zona de externe, pentru a-și crea o carieră în politică. Puțini știu însă că drumurile făcute de el în America, inclusiv când era în Parlament, au fost făcute pe propria cheltuială.
„Eu mi-am suportat multe dintre cheltuielile respective. Am făcut, ca să zic așa, foarte multă muncă pentru România, în interesul României, și mi-am folosit aceste relații pe care le-am avut și pe care le am în interesul României, făcând abstracție de partidele politice”, a declarat Ben-Oni.
Ben-Oni explică de ce sunt importante think tankurile
Ben-Oni i-a explicat de asemenea gazdei și puțin din terminologia diplomatică pe care o tot auzim în mass-media. Acesta i-a spus astfel lui Mihai Belu cum rolul CPAC-urilor este de a face lobby pentru membrii Congresului SUA care fac parte din aceste conferințe, dar „și de a lucra intens pe politicile de stat”.
Despre think tank-urile americane, invitatul a susținut că sunt „mai influente de fapt decât mulți congresmeni sau senatori laolaltă”, acestea împărțindu-se în think tank-uri pentru democrați și pentru republicani.
„Și vă spun care este secretul: think tank-ul strânge laolaltă teoreticieni, adică cei din zona academiei, politicieni, care practic fac legislația de stat, și practicieni. Adică mie mi-l întrebi și pe polițistul care stă în stradă și se confruntă cu legea mea, care se uită la ea după aceea și nu înțelege de ce e așa. Și pe judecător, și pe ăla din vamă, și pe polițistul de la frontieră. Ca să-i am la masă, să-mi spună: «Băi, bre, ați făcut o lege care e neaplicabilă”, explică Ben-Oni.
În România, în schimb, politicianul a observat o „monodietă”, în care academicienii se implică asiduu în teze de doctorat și lucrări de cercetare, care zac pe rafturile bibliotecilor, în timp ce politicienii din Parlament fac legile.
„E o chestiune în care nu se consultă cu nimeni și după care își dau seama că legea aia nu e aplicabilă. Și zic că n-are niciun fel de problemă, «lasă că o modificăm, schimbăm articolul ăla și articolul respectiv». După care, ăia care trebuie să o aplice din nou se uită la ea ca mâța în calendar și nu înțeleg de ce e legea așa: «Bă, nu e niciun fel de problemă. Abrogăm și facem alta. Facem un cod acum. Și ajungem să avem cârpeală după cârpeală”, a detaliat Ben-Oni.
„Am văzut cum sistemul universitar se duce în cap”
Ben-Oni Ardelean a discutat de asemenea cu Mihai Belu despre sistemul de învățământ, afirmând că, din ’96-’97, a observat cum „sistemul universitar se duce în cap”. Invitatul a criticat felul în care s-au deschis agresiv universități în România, chiar și în stațiuni „pitorești”, ca cea de la Băile Herculane. Diplomele de studii universitare sunt eliberate pe bandă rulantă în prezent, aproape într-un stil mercantil.
„Era un fel de oricine vine și plătește, își ia diploma și pleacă acasă. Nici nu știau [studenții n.r.] pe unde sunt facultățile și universitățile respective. Și am creat cam în toate orașele facultăți și universități sau, în acele universități existente, am mai adăugat încă alte 15 specializări”, a spus Ben-Oni.
În același timp, politicianul a subliniat felul în care profesorii și-au pierdut din autonomie de teama că, dacă ar pica studenții la examene, ar putea fi desființată facultatea.
„În America, de exemplu, ca să fac această comparație, intră toată lumea, termină cine poate, dar drop rate-ul, adică ieșirea din universitate, după ce au intrat, este undeva la cel puțin 5% pe an. Adică 50% renunță în fiecare an. Și atunci, termină foarte puțini”, a spus invitatul.
Pentru a asculta mai multe povești din viața lui Ben-Oni Ardelean și pentru a afla secretele din lumea congresmenilor, vă recomandăm să urmăriți episodul pe canalul de YouTube al podcastului Legende Urbane.