Hidroelectrica, liderul pieței de energie din România, promite tarife competitive pentru consumatorii casnici și instituționali începând cu 1 iulie, în contextul liberalizării pieței. Cu prețuri precum 1,03640 lei/kWh, față de 1,57 lei/kWh sau mai mult la concurenți, compania de stat pare a fi alegerea preferată a românilor.
Totuși, mirajul prețurilor mici ascunde o realitate mai complicată: energia din România rămâne printre cele mai scumpe din Europa, iar promisiunile Hidroelectrica ar putea fi doar temporare.
„Prețurile noastre atractive s-ar putea să nu reziste mult timp”, avertizează reprezentanții companiei, subliniind că o creștere explozivă a numărului de clienți ar putea forța Hidroelectrica să cumpere energie de la alți furnizori, ceea ce ar duce inevitabil la scumpiri. În plus, pe piața SPOT, tarifele din România depășesc cu mult cele din țări precum Austria sau Germania, dezvăluind o problemă sistemică profundă, arată o analiză ziare.com.
Energia din Canada e cea mai ieftină
Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE) pune sub semnul întrebării entuziasmul consumatorilor. „Hidroelectrica vinde energia de 3-4 ori mai scump decât omologii din vestul Canadei. La ieșirea din centrală, energia activă costă 0,45 lei/kWh fără taxe, în timp ce în British Columbia același preț include toate taxele și livrarea până la consumator”, arată un studiu recent al APCE. Mai mult, Nuclearelectrica produce cu 0,45 lei/kWh, față de 0,34 lei/kWh în Europa de Vest, iar termocentralele pe cărbune din România sunt costisitoare și poluante, cu prețuri între 0,42 și 0,55 lei/kWh, comparativ cu media europeană de 0,37 lei/kWh. „Ineficiența, salariile umflate și interesele sindicale contribuie la aceste costuri ridicate”, acuză APCE.
Înainte de 2020, energia costa aproximativ 0,50 lei/kWh cu toate taxele incluse. „Ce s-a întâmplat în acești cinci ani de s-a triplat prețul? A devenit apa Dunării mai scumpă?”, întreabă ironic specialiștii APCE, sugerând că profiturile companiilor energetice au crescut exponențial, în timp ce consumatorii suportă povara. Plafonarea prețurilor din 2022 a costat statul 32 de miliarde de lei, din care 5 miliarde sunt încă neachitate, bani proveniți din taxe și împrumuturi externe. „Acești bani par un bonus pentru furnizori, iar politicul este șantajat cu aceste restanțe”, spun cei de la APCE.
Profiturile uriașe ale companiilor energetice confirmă această conjunctură favorabilă. Premier Energy, de exemplu, raportează o marjă de profit de 176%, cumpărând energia de la prosumatori cu 0,30 lei/kWh și vânzând-o cu 0,84 lei/kWh. Hidroelectrica achiziționează de la prosumatori cu 0,28 lei/kWh și vinde cu 0,45 lei/kWh, cu un profit estimat la 40%. „Bănuim că prețul de producție este de 0,15 lei/kWh, dar sporurile și bonusurile pentru conducere ridică tarifele”, notează APCE. Engie, la rândul său, cumpără cu 0,10 lei/kWh și vinde cu 0,793 lei/kWh, un adaos de aproape 800%.
Problemele nu se opresc aici. O analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI), citată de Ziare.com, dezvăluie că unii furnizori cumpără gaze rusești din Bulgaria la prețuri mari, deși pe bursa românească există oferte mai ieftine. „Furnizorii preferă să achiziționeze gaze la 341,05 lei/MWh via Bulgaria, în loc de 272,89 lei/MWh pe bursa locală, pentru că schema de plafonare-compensare acoperă aceste diferențe din bugetul de stat”, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Distribuția energiei în România este, de asemenea, scumpă și ineficientă, cu costuri între 0,40 și 0,49 lei/kWh. Rețelele sunt învechite, cu o vechime medie de 38 de ani pentru liniile de joasă tensiune și 47 de ani pentru cele de 110 kV. „Transelectrica a încasat nejustificat 18 milioane de euro în 2024, fără să transporte un electron”, acuză APCE, criticând și ANRE pentru reglementare slabă și numiri politice care favorizează companiile mari.
Val de transfer către Hidroelectrica
În ciuda valului de cereri de transfer către Hidroelectrica, compania a asigurat că poate gestiona toate solicitările, procesând 10.000-11.000 de cereri zilnic. Totuși, producția proprie de 13.860 GWh în 2024 nu a acoperit consumul casnic de 13.907 GWh, forțând achiziții externe. „Nimeni nu poate garanta prețuri constante. Vom fi nevoiți să ne adaptăm pieței”, avertizează Hidroelectrica. Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, estimează o posibilă scumpire de peste 60%, de la 280 lei/MWh la 453 lei/MWh, și cere transparență în declararea marjei de profit. „Hidroelectrica trebuie să echilibreze profitul cu suportabilitatea socială”, a declarat acesta.
În acest context, APCE avertizează că românii plătesc pentru o energie „produsă scump, distribuită prost și reglementată haotic”.
