Programul de guvernare al viitorului executiv condus de Ilie Bolojan prevede o serie de măsuri de austeritate și restructurare fiscală menite să reducă deficitul bugetar. Printre cele mai importante se numără aplicarea CASS-ului pe pensiile mari, creșterea impozitului pe dividende și profit, precum și reduceri de personal de minimum 20% în administrația centrală.
Conform documentului obținut de Antena 3 CNN, noile reglementări fiscale vor include aplicarea CASS-ului la pensiile de peste 4.000 de lei, o măsură care va afecta direct beneficiarii de pensii mari din sistem. Totodată, impozitul pe dividende și profit va fi majorat la 16%, reprezentând o creștere semnificativă față de nivelul actual.
De asemenea, impozitul pe dividende și proprietate va fi ajustat pentru a fi corelat cu prețurile din piața imobiliară și pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR, ceea ce ar putea însemna o creștere a sarcinii fiscale pentru proprietarii de imobile.
Restructurarea administrației publice
Documentul programatic prevede o reformă amplă a administrației centrale, bazată pe principiul „Toată lumea plătește.” Măsurile includ fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20% în toate sectoarele administrației publice.
Reforma salarială din sectorul public va elimina „sporurile aberante” și va introduce o grilă de salarizare unitară, însoțită de criterii clare de performanță. Fiecare minister și agenție va fi supusă unui proces periodic de evaluare pentru a-și demonstra eficiența.
Reforme în autoritățile autofinanțate
Autoritățile autofinanțate, precum ANCOM și ASF, vor fi supuse unor modificări legislative care vor plafona salariile și vor reduce personalul de suport. Această măsură vizează controlul cheltuielilor în sectoare considerate supradimensionate.
Programul prevede că „vor fi modificate legile de funcționare ale autorităților autofinanțate, plafonând salariile și reducând personalul de suport”, ceea ce ar putea afecta sute de posturi din aceste instituții.
Transformări în educație și sănătate
Sectorul educațional va fi reorganizat prin introducerea unei norme didactice realiste, corelată cu performanța, alături de regândirea sistemului de burse în funcție de performanța școlară. Această abordare urmărește să lege finanțarea de rezultatele concrete obținute.
În sistemul sanitar, reformele vor viza „creșterea eficienței”, prin realocarea fondurilor în funcție de performanță. Contractele cu sistemul privat vor include condiții stricte: „minim 80% personal angajat propriu cu normă întreagă”, o măsură menită să reducă externaliza și să îmbunătățească calitatea serviciilor.
Evaluarea performanței în sectorul public
Una dintre inovațiile programului constă în introducerea contractelor cu indicatori de performanță pentru toți angajații din sectorul public, indiferent de statutul lor. Documentul specifică că „funcționarii cât și personalul contractual vor avea contracte cu indicatori de performanță”, iar sancțiunea pentru neîndeplinirea acestora va fi concedierea.
Pentru partea de cheltuieli, guvernul intenționează să „evalueze și prioritizeze investițiile”, ceea ce ar putea însemna amânarea sau anularea unor proiecte considerate non-esențiale. Această măsură se înscrie în strategia mai amplă de reducere a deficitului bugetar prin controlul cheltuielilor publice.
Programul subliniază că „corecția bugetară se va face în mod onest”, prin aplicarea consecventă a principiului că toate categoriile sociale vor contribui la efortul de consolidare fiscală.
