Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri, într-o conferință de presă, pachetul de măsuri fiscale prin care Executivul intenționează să reducă deficitul bugetar. Anunțul vine în contextul în care România se confruntă cu o situație financiară critică, cu cheltuieli care depășesc semnificativ veniturile, după negocieri de săptămâni cu partidele.
Măsuri drastice pentru echilibrarea bugetului
Printre cele mai importante măsuri anunțate se numără creșterea TVA-ului general de la 19% la 21%, în timp ce cotele reduse de TVA, în prezent de 5% sau 9%, vor fi unificate la 11%. Decizia vine în pofida rezervelor exprimate de președintele Nicușor Dan, care solicitase evitarea acestei majorări, arată ziare.com.
„Nu mai avem bani de dat. În astfel de situații, decența ar trebui să prevaleze, chiar dacă există o bază legală pentru un spor sau altul”, a declarat premierul Bolojan, referindu-se la bonusurile de pensionare ale judecătorilor Curții Constituționale, pe care le-a calificat drept „imorale”.
Planul guvernamental include și alte măsuri de impact: scăderea pragului sub care pensiilor nu li se reține CASS, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc și înghețarea temporară a salariilor și pensiilor doar pentru anul 2026.
Calendarul adoptării măsurilor
Șeful Executivului și-a exprimat dorința ca măsurile să fie adoptate până marți, 8 iulie, înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană. Guvernul intenționează să își angajeze răspunderea în Parlament chiar în această lună pentru actul normativ care va introduce noile creșteri de taxe.
Justificarea necesității reformei fiscale
Premierul Bolojan a explicat pe larg motivele pentru care corecția deficitului nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor: „De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli? Este aproape imposibil pentru că nu se poate face de pe o zi pe alta. La aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului, avem o evaziune fiscală ridicată și o fraudare a fondurilor publice”.
Bolojan a subliniat gravitatea situației financiare a țării: „La fiecare 100 lei încasați, România a cheltuit 132 lei, diferența fiind împrumutată”. Această realitate impune, în viziunea premierului, un mix de reduceri de cheltuieli și creștere de venituri.
Nu e reformă, adio fondurilor europene
Un aspect crucial prezentat de premier este legătura directă dintre reforma fiscală și accesul la fondurile europene: „Accesul la fondurile europene este condiționat de reforma fiscală. Nu am mai putea continua jumătate din investițiile începute”, a avertizat Ilie Bolojan.
Premierul a invocat exemplul crizei economice din Grecia din 2009 pentru a ilustra riscurile unei eventuale recesiuni grave în absența reformei fiscale. „Suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar. Acesta și absorbția fondurilor europene sunt cele două priorități naționale din UE”, a declarat acesta.
Dimensiunea financiară a măsurilor
Guvernul a discutat cu Comisia Europeană o variantă de măsuri care prevede creșteri de taxe în valoare de 10,6 miliarde de lei în 2025 (cu aplicare de la 1 august) și de 33,6 miliarde de lei în 2026. La acestea se adaugă majorări suplimentare de 10,92 miliarde de lei de la 1 ianuarie 2026, pentru un total de 44,55 miliarde lei în 2026, reprezentând 2,19% din PIB.
Printre măsurile fiscale se numără și majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, dar și creșterea impozitelor pe proprietate, prin raportarea la valoarea de piață, din 2026.
