Liderii sindicali din învățământul preuniversitar se confruntă cu o criză de încredere fără precedent din partea profesorilor, care îi acuză de trădare și cer demisia acestora în urma grevei din 2023.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, și Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), au lansat un apel pentru proteste de stradă în contextul măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan, dar răspunsul profesorilor a fost unul de respingere categorică.
Apelul pentru proteste, respins de profesori
În această săptămână, liderii sindicali au transmis un comunicat de presă făcând referire la „NOI” (cadrele didactice) și „EI” (guvernanții), încercând să pregătească angajații din sistem pentru mișcări de stradă. Pe grupurile de WhatsApp ale școlilor din țară au început să circule mesaje prin care profesorilor li se ia „pulsul” pentru participarea la proteste, potrivit surselor Ziare.com.
Reacțiile nu au fost cele dorite de sindicaliști. Protestele programate pentru iulie și septembrie au fost primite cu scepticism și chiar ostilitate din partea cadrelor didactice, care invocă două motive principale: „trădarea” din 2023 și momentul nepotrivit al protestelor, organizate în perioada concediilor.
Acuzații grave: „Sunt niște trădători”
Un reprezentant al angajaților din Educație, care a preferat să-și păstreze anonimatul, a explicat frustrarea profesorilor:
„Toți colegii mei au respins invitația liderilor sindicali de a ieși în stradă. Noi nu am uitat ce ne-au făcut. În primul rând, pentru că au demonstrat că nu sunt alături de noi, ci că sunt niște trădători. Să ne aducem aminte de ceea ce au făcut Hăncescu, Hadăr și Nistor, aceiași ‘dinozauri-politici’ care se află pe funcții de 20 de ani, iar unii dintre ei adună venituri de 5.000 – 10.000 de euro pe lună, de prin diverse consilii de administrație.”
Cadrul didactic a continuat cu acuzații dure: „În 2023 s-au înțeles ei cu premierul Ciucă și cu guvernul pentru oprirea protestelor. S-au înțeles pe sub masă cu guvernul. Dacă, până la înăbușirea grevei, cea mai mare de la Revoluție, noi, cadrele didactice, eram întrebate zi de zi dacă semnăm pentru continuarea grevei, brusc, nimeni nu ne-a mai întrebat nimic.”
Critica momentului protestelor
Profesorul a criticat și momentul ales pentru organizarea protestelor: „Cine face proteste și greve în perioada vacanțelor, după încheierea anului școlar? Vi se pare că are vreo logică? Greva se face înainte de încheierea mediilor și închiderea examenelor. Tot din partea liderilor sindicali vine propunerea pentru organizarea unor proteste în septembrie, deci la începutul anului școlar. Dacă își imaginează cineva că vor exista proteste de amploarea atunci, se înșală.”
Reacții acide în social media
Pe pagina Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au curs reacțiile dure din partea angajaților din sistem. Cel mai apreciat comentariu la postarea referitoare la mitingurile programate a fost:
„Am protestat și în urmă cu doi ani, iar dezamăgirea noastră a fost pe măsură. Probabil nu se ajungea la situația asta dacă dumneavoastră erați de partea noastră până la final. Sunteți o mare dezamăgire, păcat că nu avem reprezentanți ai sindicatului precum cei din medicină, armată. Din cauza deciziilor pe care le-ați luat pe parcursul acestor ani, neîncrederea și fuga după scaunul cald, noi am ajuns atât de dezbinați. Cuvântul potrivit este ‘RUȘINE’.”
Alți profesori au fost la fel de critici: „S-au mai făcut proteste de amploare și ați pus botul la vrăjeala lor și ați acceptat cele ‘promise’ doar ca să nu se înghețe anul. Bla, bla, bla… Doar vorbe și prosteală pe față. Când a fost presiunea maximă pe ei, s-a renunțat doar pentru câteva promisiuni deșarte și minciuni.”
Răspunsul liderului sindical
Marius Nistor, liderul Federației „Spiru Haret”, a reacționat: „Acum, fiecare acționează după cum îi dictează conștiința, asta este. Noi am anunțat minimul de oameni, să vedem. Dar cred că am dat un exemplu foarte clar în 2023 – ‘Marșul demnității’ și nu numai. Au durat trei săptămâni acele mișcări. Deci, dacă profesorii vor considera importante pentru ei problemele puse pe masă de sindicate, vor ieși în stradă.”
Nistor a recunoscut dificultățile organizării unui protest în această perioadă: „Categoric, abia apoi putem vorbi despre 8 septembrie. Acum, momentul este delicat pentru că avem colegi care deja au plecat în concedii, au terminat activitățile didactice și este mult mai greu să intri în contact cu ei, dar vor fi suficienți care vor reacționa.”
Acuzații similare pentru FSLI
Criticile au vizat și FSLI, sindicatul condus de Simion Hăncescu. Pe pagina organizației, comentariile profesorilor au fost la fel de dure:
„Când ați închis greva fără acordul nostru, am fost noi, cei cu salariile tăiate și voi, liderii de sindicat, care ați considerat că am primit suficient.”
„De ce NOI? Pentru că VOI, liderii de sindicat, ne-ați trădat în 2023.”
„Un spectacol jalnic, regizat prost de mai marii lideri de sindicat deveniți niște cameleoni politici conduși de propriile interese. Este o vorbă, ‘tot hoțul strigă hoții’. Cine mai înghite astfel de discursuri? Noi am înțeles foarte bine jocul. Când se ceartă pe scenă, în culise își împart prada.”
Contextul protestelor
Protestele sunt organizate ca răspuns la măsurile de austeritate anunțate de premierul Bolojan, care includ majorarea TVA-ului, dublarea prețului rovinietei, liberalizarea prețurilor la RCA și energie, majorarea impozitelor pe proprietate, eliminarea voucherelor de vacanță și a sporurilor, respectiv ridicarea normei de muncă.
Protestele sunt programate pentru 9, 10, 14 și 15 iulie în Capitală, iar ulterior ar urma să aibă loc „un mare protest” pe 8 septembrie. Însă, având în vedere reacțiile din sistem, succesul acestor manifestări pare incert.
Criza de încredere dintre liderii sindicali și profesori reflectă o ruptură profundă în sistemul de educație, unde angajații simt că au fost abandonați de reprezentanții lor în momentele cruciale.
