Oficiali de la Apele Române au avut, joi, o întâlnire cu fermierii din Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa, şi autorităţile locale, pe tema captărilor de apă din Dâmboviţa. S-a ajuns la un consens privind realizarea de irigaţii, cei interesaţi urmând să încheie contracte de furnizare şi să plătească pentru apa utilizată. Administraţia Naţională Apele Române precizează că nu se pune problema întreruperii alimentării Bucureştiului.
Apa Nova respinge orice implicare în acțiunile celor de la Apele Române în Lungulețu
„În data 1 iulie 2025, Apa Nova Bucureşti a solicitat către Administraţia Bazinală Argeş–Vedea asigurarea necesarului de debit pe râul Dâmboviţa de 5 m³/s, prin suplimentarea cu 0,5 m³/s. Această intervenţie a fost realizată ca urmare a constatării diminuării cantităţii de apă brută necesară producerii de apă potabilă. Apele Române a răspuns pozitiv solicitării, efectuând manevrele necesare. Precizăm că debitele necesare de pe râurile Argeş şi Dâmboviţa sunt stabilite în baza contractului existent între Apele Române şi Apa Nova Bucureşti”, transmite Apa Nova.
Potrivit companiei, suplimentarea debitelor apare strict ocazional, în special în sezonul cald, din cauza reducerii debitelor cursurilor de apă şi a cererii ridicate de apă potabilă a locuitorilor din Bucureşti şi din comunele limitrofe. În alte situaţii, astfel de cereri apar ca urmare a unor factori, precum încărcarea cu alge cauzată de temperaturile ridicate sau fenomene specifice sezonului rece.
Apa Nova Bucureşti declină orice implicare în acţiunile de control realizate de către Apele Române în comuna Lunguleţu, responsabilitatea companiei noastre limitându-se strict la monitorizarea calităţii apei brute destinate potabilizării.
”Necesarul de apă brută pentru potabilizare se realizează în baza unui program anual estimat agreat cu Administraţia Naţională Apele Române. Lunar, la nivelul Ministerului Mediului, au loc întâlniri tehnice dedicate programului de exploatare a principalelor lacuri de acumulare din România. Aceste şedinţe reunesc reprezentanţi ai unor instituţii cheie de gestionare a resursei de apă (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Energiei, Dispeceratul Energetic Naţional, Administraţia Naţională Apele Române şi Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, Agenţia Naţională de Meteorologie, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice), dar şi mari utilizatori (Hidroelectrica, Agenţia Naţională de Îmbunătăţire Funciare, Apa Nova Bucureşti). Rolul acestor întâlniri este acela de a gestiona integrat şi echilibrat debitele din reţelele hidrografice naţionale, inclusiv necesarul de apă brută pentru producerea apei potabile a Capitalei şi a zonelor limitrofe”. precizează compania.
