Administrația Donald Trump a propus națiunii insulare Palau un acord prin care aceasta ar putea deveni o destinație pentru “cetățeni din țări terțe” care solicită protecție împotriva returnării în țările lor de origine.
Propunerea survine în contextul în care microinsulele din Pacific depind financiar în mod semnificativ de Statele Unite.
Conform televiziunii australiene ABC, care a avut acces la documentul oficial, Guvernul din Palau analizează posibilitatea de a accepta să devină o destinație pentru persoanele din SUA care cer protecție împotriva returnării în țările lor de origine, transmite Hotnews.
Experții consultați de mass-media internațională subliniază însă că rămâne neclar dacă acordul vizează migranții fără documente sau alte categorii, inclusiv solicitanții de azil care caută protecție pe teritoriul american.
Președintele Palau, Surangel Whipps Jr, nu a finalizat încă acordul și se află în proces de consultare cu Consiliul șefilor insulei. Într-o scrisoare oficială, liderul de la Ngerulmud a precizat că țara sa va putea decide dacă va accepta sau nu “cetățeni din țări terțe”.
“Toate acțiunile vor fi în conformitate cu constituția și legile noastre”, se arată în scrisoarea lui Whipps către consiliu, redactată miercuri săptămâna trecută.
Reacția oficială și procedura de decizie
Într-o conferință de presă recentă, președintele Whipps a explicat stadiul actual al negocierilor: “Prima cerere este: Palau, ați lua în considerare solicitarea? Și dacă o vom lua în considerare, atunci vor avea loc discuții suplimentare cu privire la modul în care se va realiza acest lucru.”
Rămâne neclar ce compensații va primi în schimb Palau, una dintre cele mai mici națiuni din lume, cu o populație de doar 18.000 de locuitori.
Contextul geopolitic și dependența financiară
Arhipelagul Palau, situat la nord de Papua Noua Guinee și la est de Filipine, face parte din cele trei națiuni insulare din Pacific care beneficiază de acorduri de “Asociere Liberă” (COFA) cu SUA. Aceste acorduri oferă miliarde de dolari în sprijin financiar în schimbul accesului militar american pe teritoriile respective, creând o dependență economică semnificativă.
Un element crucial în această propunere este faptul că, spre deosebire de Statele Unite, Palau nu este semnatară a Convenției ONU privind refugiații. Acest tratat internațional obligă țările semnatare să protejeze persoanele care fug de persecuție și oferă un cadru privind modul în care solicitanții de azil și refugiații ar trebui tratați în țara de refugiu, conform publicației The Guardian.
Având în vedere această situație juridică particulară, proiectul de acord prevede că Palau ar acționa “în conformitate cu constituția sa” și cu “principiile umanitare fundamentale”, lăsând o marjă de interpretare considerabilă în implementarea eventuală a măsurilor.
