Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, joi, sesizarea Curțiia Constituţională cu privire la neconstituționalitatea Legii care modifică sistemul de pensii speciale pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament.
- Legea Guvernului Bolojan, care a generat proteste în instanțe și parchete, prin suspendarea activități, prevede că pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum.
- O altă modificare este că pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime, în condițiile în care acum se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
- Vârsta de pensionare ar urma să crească treptat la 65 de ani.
- HotNews l-a întrebat marți pe premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă, dacă își va da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților va pica la CCR. „Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns Ilie Bolojan.
Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat joi secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că 8 articole din actul normativ sunt neconstituționale.
În sesizarea care se întinde pe 39 de pagini, Înalta Curte detaliază motivele pentru care, în opinia sa, noua lege a pensiilor de serviciu ale magistraților este neconstituțională.
ICCJ acuză Guvernul că a adoptat noua lege fără avizul CSM și încălcând prevederile legale privind asumarea răspunderii.
În susținerea primului motiv de neconstituționalitate , ICCJ subliniază că demersul legislativ încalcă Constituția deoarece nu există nicio justificare pentru modificarea imediată a unui domeniu abia reglementat.
Instanța Supremă arată că regimul de pensionare al magistraților a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024. Atunci s-a stabilit creșterea eșalonată vârstei de pensionare la 60 de ani; impunerea ca vechimea minimă de 25 de ani în magistratură și stabilirea pensiei prin raportare la media veniturilor brute din ultimele 48 de luni (cuantumul brut fiind 80% din această bază), cu condiția ca pensia netă să nu depășească nivelul ultimei indemnizații.
Noul demersul normativ al Guvernului Bolojan, adoptat la un an distanță, „constituie într-o încălcare flagrantă a principiului securității juridice”, reclamă ICCJ.
„Reglementarea vizează statutul judecătorilor și procurorilor, care trebuie să se bucure de stabilitate, întrucât lipsa acesteia afectează în mod grav independența justiției. Un sistem judiciar „reformat” de la un an la altul, în funcție de voința politică a celor aflați temporar la putere, nu mai poate fi considerat independent”, sesizează ÎCCJ.
ICCJ reclamă că Guvernul a aprobat noul proiect de lege fără a avea avizul CSM
„Deși inițiatorul a învestit CSM cu solicitarea de emitere a avizului cu privire la proiectul de lege sus-menționat, la 29 august 2025 Guvernul a aprobat o altă formă, substanțial diferită, a actului normativ decât a celui transmis CSM spre avizare, iar la 1 septembrie 2025 Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament pe acest proiect de lege, ceea ce echivalează cu inexistența solicitării avizului pe proiectul de lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea. A admite că ar exista posibilitatea de a se transmite un proiect incipient pentru ca, în final, asumarea răspunderii să se facă pe un cu totul alt proiect ar echivala cu lipsirea de orice finalitate a procedurii consultării puterii judecătorești, procedură căreia îi corespunde avizul CSM”, se arată în sesizarea către CCR.
