Purtătorul de cuvânt al Guvernului României, Ioana Dogioiu, a intervenit pentru a calma spiritele după declarațiile controversate ale premierului Ilie Bolojan privind vârsta de pensionare. Dogioiu a subliniat că nu există nicio intenție la nivelul Coaliției sau al Guvernului de a majora vârsta standard de pensionare, precizând că Bolojan se referea în declarațiile sale la „vârsta reală” de pensionare, care în România este semnificativ mai scăzută decât media europeană.
„În primul rând, aș vrea să clarific dintr-un bun început: la nivelul Guvernului, la nivelul Coaliției, nu există absolut nicio discuție și nicio intenție, în acest moment, privind creșterea vârstei standard de pensionare. Asta este o chestiune fără echivoc”, a declarat Dogioiu într-o emisiune B1TV, încercând să risipească temerile stârnite de declarațiile premierului.
Contextul declarațiilor lui Bolojan
Dogioiu a explicat că afirmațiile lui Ilie Bolojan au fost un răspuns la o întrebare adresată de jurnalista Alina Manolache de la TVR, în contextul discuțiilor despre pachetul de reforme, inclusiv revizuirea pensiilor speciale pentru alte categorii, în afara magistraților. „Domnul Bolojan nu a venit cu această declarație din senin. A fost răspunsul la o întrebare. Poate că răspunsul nu a fost suficient de amplu și nu a punctat foarte bine la ce se referea, de fapt, domnul premier”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Diferența dintre „vârsta standard” și „vârsta reală” de pensionare
Ioana Dogioiu a subliniat că premierul nu vorbea despre modificarea vârstei standard de pensionare, ci despre „vârsta reală” la care românii ies efectiv la pensie. „Domnul Ilie Bolojan nu se referea la vârsta standard de pensionare, care trebuie să crească, și, repet, nu se pune problema unei asemenea majorări. Se referea la ceea ce am putea numi vârsta reală de pensionare în România”, a clarificat ea.
Exemple comparative
Pentru a ilustra, Dogioiu a prezentat date comparative: „Pentru persoanele active între 55 și 64 de ani, rata de ocupare, adică procentul celor care sunt angajați, în Uniunea Europeană este de aproximativ 65%. În țările nordice, precum Suedia și Finlanda, procentul se duce către 70%, în țările centrale, precum Cehia și Ungaria, este ceva peste 60%, iar în țările latine, Spania și Italia, tot în jurul lui 60%. În România, rata de ocupare a persoanelor între 55 și 64 de ani este de doar 53%.”
Astfel, din cei 2,2 milioane de români din acest interval de vârstă, doar 1,2 milioane sunt activi profesional. „De ce? Pentru că pensionări anticipate, pentru că pensionări de boală, pentru că acele excepții – magistrați și alte categorii care beneficiază de pensie la vârste mai scăzute”, a explicat Dogioiu. Ea a subliniat că obiectivul este creșterea procentului de persoane care rămân active până la vârsta standard de pensionare, apropiindu-se de media europeană de 65%. „La asta se referea domnul premier Ilie Bolojan: nu ar trebui să creștem vârsta standard de pensionare, ci vârsta reală de pensionare, respectând vârsta standard prevăzută de lege.”
Declarațiile purtătoarei de cuvânt a Guvernului vin în contextul unei sensibilități publice crescute față de subiectul pensionării, mai ales în condițiile în care reformele privind pensiile speciale au generat dezbateri aprinse.
