Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) acoperă doar o fracțiune din costurile reale ale investigațiilor medicale și intervențiilor chirurgicale, punând spitalele în situații financiare precare.
Dezvăluirile au fost făcute de medicul Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), care a prezentat discrepanțe majore între tarifele decontate și cheltuielile efective. Pe fondul primului pachet de austeritate, care a extins taxarea CASS pentru pensionari, veterani și mame în concediu de creștere a copilului, reducând indemnizațiile medicale și eliminând gratuități, întrebarea devine esențială: unde se duc banii colectați de la contribuabili?
„CNAS decontează doar parțial costurile pe care le implică investigațiile medicale și intervențiile chirurgicale din spitale”, a subliniat Cîrstoiu, evidențiind că spitalele precum SUUB suportă adesea peste 70% din cheltuieli din propriile bugete. Decontările se bazează pe tarife standard învechite, care nu reflectă realitatea economică actuală, ducând la acumularea de datorii majore pentru unitățile sanitare.
Diferențe uriașe: Exemple concrete de costuri reale vs. decontări
Managerul SUUB Cătălin Cîrstoiu a oferit exemple elocvente ale acestor discrepanțe, ilustrând presiunea financiară asupra sistemului medical:
- Operație by-pass coronarian: Cost real – 45.000 lei; Decontare CNAS – 12.157 lei (doar 27%).
- Înlocuire valvulară: Cost real – 35.000 lei; Decontare CNAS – 22.273 lei (64%).
- Operație cezariană: Cost real – 7.400 lei; Decontare CNAS – 5.625 lei (76%).
Tratamentul oncologic cu citostatice costă 1.000 lei, dar CNAS acoperă doar 324 lei, în timp ce o ședință de hemodializă implică 1.500 lei, cu o decontare de 708 lei. Pentru intervenții post-AVC, costul real de 17.000 lei este acoperit parțial cu 7.591 lei. „Diferențele pot ajunge la zeci de mii de lei per intervenție, forțând spitalele să caute surse alternative de finanțare”, a precizat Cîrstoiu.
Aceste tarife standard, neactualizate, nu iau în calcul inflația sau creșterea costurilor cu materialele medicale, lăsând unitățile sanitare să acopere diferențele din fonduri proprii sau donații.
Pachetul de austeritate: Taxe noi, dar fără acoperire medicală
Primul pachet de austeritate, inițiat de ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, a extins taxarea CASS pentru pensionari cu venituri peste 3.000 lei, veterani de război, foști deținuți politici și mame în concediu de creștere a copilului. Indemnizațiile de concediu medical au fost reduse, iar gratuitățile pentru servicii medicale au fost eliminate pentru mai multe categorii. Rogobete a invocat lipsa fondurilor pentru decontări, dar dezvăluirile de la SUUB ridică semne de întrebare: dacă banii colectați nu acoperă costurile reale, pe ce se cheltuiesc?
„Banii nu merg acolo unde ni se spune”, sugerează criticii, subliniind că lipsa transparenței pune sub semnul întrebării sustenabilitatea sistemului. Spitalul SUUB, unul dintre cele mai mari din țară, acumulează datorii masive tocmai din cauza acestor diferențe, afectând calitatea serviciilor pentru pacienți.
Tratamente oncologice: Bolnavii de cancer, între viață și birocrație
Cazurile oncologice ilustrează cel mai dramatic impactul. Ministerul Sănătății a încercat recent să limiteze accesul pacienților la justiție prin ordonanțe preșidențiale, care permiteau decontarea tratamentelor neautorizate în România. Propunerea, promovată de Rogobete, ar fi blocat finanțarea medicamentelor și tratamentelor până la finalizarea proceselor, care durează ani de zile. „În cazul bolnavilor de cancer, fiecare zi contează. O astfel de măsură ar fi echivalat cu o condamnare la moarte”, avertizează experții.
Datorită presiunii publice, proiectul a fost retras. Totuși, mii de pacienți oncologici apelează la instanțe pentru a obține fonduri pentru tratamente inovatoare, a căror autorizare este întârziată de lipsa studiilor clinice. Constituția garantează dreptul la viață, dar birocrația și lipsa fondurilor transformă accesul la sănătate într-o luptă zilnică.
