Peste 500.000 de români se pregătesc să facă față unei noi creșteri a ratelor bancare începând cu 1 octombrie 2025, după ce Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) va urca de la 5,55% la 6,06%.
Această majorare vine în contextul unui val persistent de scumpiri care afectează economia românească.
Impactul concret asupra ratelor românilor
Creșterea IRCC-ului va avea efecte directe asupra bugetelor familiilor cu credite contractate după mai 2019. Pentru un credit ipotecar de 400.000 de lei pe 30 de ani, rata lunară va crește de la 2.865 lei la 3.007 lei, conform calculelor prezentate de gandul.ro.
Situația este și mai dramatică pentru cei care au contractat credite când indicele era mult mai mic. Un credit ipotecar de 200.000 de lei pe 25 de ani, contractat când IRCC era de 2,65%, avea inițial o rată lunară de 1.230 lei. Cu IRCC la 5,55%, rata a urcat deja la 1.570 lei. Din octombrie, cu noul nivel de 6,06%, rata va depăși 1.700 lei – o creștere de aproximativ 130 lei față de trimestrul anterior și de 470 lei față de momentul contractării.
Mecanismul IRCC și calcularea sa
Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor se calculează în două variante: zilnic și trimestrial. IRCC zilnic reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă ale tranzacțiilor de pe piața monetară interbancară, calculată zilnic cu volumele tranzacțiilor.
IRCC trimestrial, care afectează direct creditele românilor, “se calculează la finalul fiecărui trimestru” și “se stabilește drept media aritmetică a valorilor IRCC zilnice comunicate pentru trimestrul anterior”, urmând a fi aplicat de instituțiile de credit pentru trimestrul următor.
Poziția inflexibilă a BNR
Banca Națională a României menține dobânda-cheie la 6,5%, după creșteri semnificative din ultimii ani. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost categoric în privința perspectivelor pentru 2025.
“Scădere a dobânzii de politică monetară nu o să vedeți anul acesta, dar pe piață ROBOR a scăzut – de la 7% și ceva, 7,5% în luna mai, acum s-a dus spre 6,5%”, a declarat Isărescu, explicând că reducerea dobânzii în condițiile inflației mari “nu ar face decât să alimenteze o spirală inflaționist și chiar să intrăm în stagflație”.
Inflația accelerează dramatic
Contextul macroeconomic justifică prudența băncii centrale. Rata anuală a inflației a urcat la 9,9% în august, de la 7,8% în iulie. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48% anual, serviciile cu 9,85%, iar mărfurile alimentare cu 8,92%.
Creșterea TVA de la 19% la 21% pentru cota standard și la 11% pentru cota redusă, implementată de la 1 august, a contribuit la această escaladare. Efectul a fost amplificat de expirarea plafonării prețurilor la energie: “Prețurile la energie electrică, după expirarea plafonării prețurilor, au crescut cu 65,7% anual și cu 2,6% față de iulie”.
Prognoze sumbre pentru următoarea perioadă
Banca centrală estimează un vârf al inflației de 9,6% în septembrie, după măsurile fiscale de majorare a TVA și a accizelor, precum și după eliminarea plafonării prețurilor la energie. Prognoza de inflație pentru finalul lui 2025 a fost majorată la 8,8%, cu 4,2 puncte procentuale peste prognoza anterioară.
