Franța se confruntă cu o dezbatere aprinsă privind redresarea finanțelor publice: guvernul ar trebui să reducă cheltuielile cu pensiile, sănătatea și educația sau să impoziteze persoanele extrem de bogate? În centrul acestei controverse se află o propunere radicală care a stârnit furia mediului de afaceri și entuziasmul stângii franceze.
Economistul care a devenit „coșmarul miliardarilor”
Gabriel Zucman, un economist francez de 38 de ani pe care cotidianul Le Monde l-a supranumit „coșmarul miliardarilor”, propune o nouă taxă de 2% asupra activelor de peste 100 de milioane de euro. Planul său fiscal a devenit un simbol al partidelor socialiste și de stânga din Franța, care susțin că acesta va reduce deficitul bugetar și va combate inegalitatea, arată Hotnews.
Profesor de economie la Universitatea din California, Berkeley, și la Școala de Economie din Paris, Zucman pledează de peste un deceniu pentru impozite specifice pe avere. În 2023, el a câștigat prestigioasa Medalie John Bates Clark, acordată pentru cele mai importante contribuții ale unui economist sub 40 de ani.
Asociația Economică Americană, care acordă premiul, a declarat că Zucman este „unul dintre cei mai importanți experți mondiali în evaziune fiscală” și un contribuitor major la cercetarea privind măsurarea și explicarea creșterii inegalității economice.
O propunere controversată în cifre
Zucman susține că un impozit de 2% aplicat celor mai bogați 1.800 de indivizi din Franța ar genera venituri de 15-20 de miliarde de euro. Însă cifra este contestată de unii economiști, care estimează că suma ar fi mai degrabă de 5 miliarde de euro.
Propunerea a avut un parcurs sinuos prin parlament: în februarie, Adunarea Națională a Franței a aprobat așa-numita taxă Zucman, dar planul a fost ulterior respins în Senat.
Economistul francez are susținători puternici în Washington, printre care se numără senatorii democrați Elizabeth Warren și Bernie Sanders, relatează New York Times.
Protestele și presiunea politică
Manifestanții care au ieșit să respingă austeritatea în marile orașe franceze susțin impozitarea bogaților. Săptămâna trecută, protestatarii au afișat pancarte cu mesajul „Impozitați-i pe bogați” și au scandat apeluri la „justiție fiscală”.
Un grup de demonstranți a pătruns chiar în ministerul de finanțe din Paris, strigând că guvernul „are soluții pentru a găsi bani; tot ce trebuie să faceți este să vă uitați în buzunarele miliardarilor”.
Problema a atins punctul critic după ce guvernul condus de François Bayrou a căzut din cauza bugetului de austeritate care ar fi afectat inclusiv cheltuielile sociale. Noul premier, Sébastien Lecornu, aliatul lui Emmanuel Macron, are nevoie de susținerea socialiștilor pentru a supraviețui politic.
Macron și „președinția celor bogați”
Un raport recent al Curții de Conturi din Franța a arătat că finanțele țării s-au deteriorat în parte din cauza reducerilor fiscale acordate de Macron companiilor și persoanelor fizice cu venituri mari, care au dus la pierderi anuale de 50 de miliarde de euro pentru trezorerie.
Una dintre primele măsuri luate de președinte în primul său mandat a fost să reducă impozitul pe averea netă a persoanelor fizice care depășesc un anumit prag, înlocuindu-l cu un impozit mai restrâns pe activele imobiliare. De asemenea, el a redus treptat impozitul pe profit de la 33% la 25% și a aplicat un impozit fix de 30% pe câștigurile de capital.
Însă Macron a plătit un preț politic ridicat pentru aceste reduceri fiscale, oponenții săi etichetându-l rapid drept „președintele celor bogați”.
Furia miliardarilor: „O dorință de a distruge economia”
Liderii de afaceri francezi au calificat propunerea drept „nebunească” și „comunistă”. Bernard Arnault, directorul executiv al conglomeratului de lux LVMH și unul dintre cei mai bogați oameni din lume, a avut o reacție virulentă.
„Nu pot să cred că forțele politice franceze care guvernează sau au guvernat țara ar putea acorda vreo credibilitate acestei ofensive, care este mortală pentru economia noastră”, a declarat miliardarul într-un comunicat, catalogând inițiativa drept „o dorință clar exprimată de a distruge economia franceză”.
Arnault l-a atacat personal pe Zucman, catalogându-l drept un „activist de extremă stânga” a cărui „ideologie vizează distrugerea economiei liberale”. Miliardarul a contestat și competența academică a economistului: „Competența pseudo-academică a lui Zucman este larg dezbătută”, susținând că atacurile sunt îndreptate împotriva lui personal, având în vedere că este „cu siguranță cel mai mare contribuabil individual și unul dintre cei mai mari contribuabili corporativi prin companiile pe care le conduc”.
Răspunsul academic la critici
Zucman a descris critica lui Arnault ca fiind „nefondată”. Într-o postare pe X, economistul a avertizat: „Venind din partea unuia dintre cei mai bogați oameni din lume și într-un context în care libertatea academică este pusă sub semnul întrebării într-un număr tot mai mare de țări, această retorică… ar trebui să ne îngrijoreze pe toți.”
El și-a menținut poziția fermă: „Este timpul să impozităm miliardarii la o rată minimă.”
Sectorul tehnologic, îngrijorat de interpretări
Arnault nu este singurul care se opune acestei idei. Éric Larchevêque, cofondator al companiei de portofele criptografice Ledger, a declarat pentru Financial Times: „Este colectivism, este comunism, este un atac fundamental la adresa libertății și a dreptului meu la proprietate.”
Giganții francezi din domeniul tehnologiei au avertizat că impozitul ar putea fi interpretat ca aplicându-se evaluărilor companiilor și ar putea obliga start-up-urile să plătească miliarde de euro fiscului pentru câștigurile nerealizate.
Tabăra pro-Zucman susține că fondatorii start-up-urilor ar putea să-și plătească impozitele prin cedarea de acțiuni către un fond suveran francez sau prin împrumuturi — ambele idei fiind puternic contestate de mediul de afaceri.
Între constituționalitate și popularitate
Criticii susțin că impozitul ar putea fi neconstituțional, având în vedere că ar afecta un grup restrâns de aproximativ 1.800 de persoane. Cu toate acestea, argumentul taxării superbogaților este unul popular într-o țară care găzduiește unele dintre cele mai bogate persoane din lume, precum Arnault sau familiile miliardare din spatele Hermès și L’Oréal.
Mulți lideri din mediul de afaceri consideră acum că o formă de impozit pe avere a devenit inevitabilă, dar speră într-o versiune mai moderată.
Poziții politice ferme
Macron rămâne ferm împotriva impozitelor pe avere și consideră propunerea lui Zucman o aberație, a declarat o persoană familiarizată cu gândirea sa. Premierul Lecornu a declarat pentru ziarele regionale franceze că este deschis la discuții privind „echitatea fiscală și împărțirea sarcinii”, dar a avertizat că „activele profesionale” trebuie tratate cu „atenție”.
Pentru Zucman, răspunsul rămâne clar și categoric: „Persoanele extrem de bogate nu plătesc aproape deloc impozit pe venit, iar în ultimii 15 ani s-a înregistrat o explozie a averilor miliardarilor”, a declarat el într-un interviu acordat recent.
Dezbaterea continuă să împartă Franța între susținătorii unui capitalism mai echitabil și apărătorii libertății economice absolute, în timp ce țara caută soluții pentru redresarea finanțelor publice într-un context economic și social tot mai tensionat.
