Banca Centrală Europeană (BCE) atrage atenția asupra rolului pe care platformele digitale și rețelele sociale îl pot juca în amplificarea panicii financiare, cerând o supraveghere mai atentă a acestor canale în perioade de tensiune.
Într-o eră în care informațiile circulă cu o viteză fără precedent, stabilitatea sistemului bancar poate fi pusă la încercare nu doar de factori economici, ci și de mediul online, avertizează BCE.
Platforme precum X sau Instagram, catalizatori ai panicii
Pedro Machado, membru al Consiliului de Supraveghere al BCE, a explicat că platformele de socializare pot alimenta panică în rândul clienților bancari, mai ales în momente de incertitudine, scrie B1TV.
“Rețelele sociale pot amplifica teama, iar serviciile online și mobile fac ca retragerea fondurilor să fie mai rapidă ca oricând”, a declarat Machado în cadrul unei conferințe organizate la Frankfurt despre sistemul bancar spaniol.
Aplicațiile bancare accelerează retragerile masive
El a menționat că, în condiții normale, aplicațiile bancare nu influențează semnificativ stabilitatea depozitelor, însă în perioade de criză, utilizarea intensă a acestora poate accelera retragerile masive.
Un exemplu elocvent rămâne prăbușirea Silicon Valley Bank din 2023, când rețelele sociale au contribuit la răspândirea panicii în rândul deponenților, amplificând efectul de contagiune asupra altor instituții financiare.
Studiu pe 110 bănci: Rezultate îngrijorătoare
Concluziile formulate de Pedro Machado se bazează pe analiza datelor colectate de la cele mai mari 110 bănci din zona euro, monitorizate direct de Banca Centrală Europeană între 2016 și 2024.
Potrivit studiului, o creștere de 20 de puncte procentuale în utilizarea serviciilor bancare digitale a fost asociată cu o majorare de aproape șase puncte procentuale a ieșirilor extreme de depozite în situații de stres financiar.
Aceste rezultate sugerează că digitalizarea, deși aduce beneficii în ceea ce privește accesibilitatea și eficiența, poate genera și riscuri suplimentare în perioadele de instabilitate.
Soluții: Monitorizare în timp real
Machado a subliniat că autoritățile ar trebui să țină evidența detaliată a retragerilor de depozite în timp real, mai ales în rândul băncilor mari. Astfel, ar fi posibilă o reacție rapidă în cazul unei crize declanșate de panică online.
De asemenea, el a sugerat raportări mai frecvente privind fluxurile de depozite retail în perioadele tensionate. BCE consideră esențial ca autoritățile de supraveghere să includă depozitele digitale neasigurate în testele de stres și să dezvolte mecanisme de monitorizare mai precise.
Migrarea către instrumente cu randamente mai mari
Un alt aspect evidențiat este tendința tot mai accentuată de a transfera economiile din băncile tradiționale către instrumente care oferă randamente mai mari, cum ar fi depozitele neasigurate sau conturile digitale.
Această dinamică, alimentată de ușurința cu care clienții pot muta banii prin intermediul aplicațiilor mobile, reprezintă o provocare suplimentară pentru stabilitatea financiară a sectorului bancar european.
Cazul Credit Suisse: Un avertisment
Până în prezent, BCE nu a identificat o relație cauzală directă între activitatea pe rețelele sociale și fluxurile de depozite în băncile europene, cu excepția unor cazuri specifice, cum a fost cel al Credit Suisse în martie 2023.
Totuși, instituția subliniază că datele lunare disponibile nu reflectă întotdeauna dinamica rapidă a retragerilor care pot avea loc în doar câteva ore, odată cu răspândirea informațiilor în mediul digital.
Adaptarea la realitățile tehnologice
BCE susține că adaptarea mecanismelor de supraveghere la realitățile tehnologice actuale este esențială pentru prevenirea unor crize bancare generate sau amplificate de mediul online.
Avertismentul vine într-un context în care dependența de tehnologie în sectorul financiar crește exponențial, iar capacitatea rețelelor sociale de a influența comportamentul economic al maselor devine tot mai evidentă.
