Cursul euro-leu a înregistrat o creștere semnificativă recent, atingând o valoare de 5,0963 lei pe euro pe data de 8 octombrie 2025, ceea ce reprezintă un avans de 0,0047 lei față de ziua precedentă.
Economiștii explică această depreciere a monedei naționale prin mai mulți factori, cumulându-se în condițiile economice delicate și incertitudinile privind măsurile de reformă și dezechilibrele fiscale.
Cauzele pot fi multiple atunci când leul se duce în jos față de euro, a explicat economistul și consultantul fiscal Dan Schwartz, pentru ziare.com. Potrivit acestuia, „ca principiu, o cerere mai mare decât euro pe piață e un motiv. Asta înseamnă că, fie la nivelul economiei apar plăți care trebuie făcute, poate în vederea pregătirii sezonului de iarnă care este cunoscut pentru efervescența lui comercială, și atunci cererea pentru euro crește, fie este vorba despre o anumită temere pe care deținătorii de lei încep să o aibă referitor la viitorul economic al României în urma măsurilor de reformă care întârzie să apară. Vorbim de amânările deciziilor politice în ceea ce privește reforma administrativă, reforma statului și așa mai departe. Toate acestea pot avea un impact negativ asupra raportului leu-euro.”
Monedele străine, preferate
Principalele cauze sunt legate de încrederea scăzută în stabilitatea economiei românești din cauza tergiversării reformelor majore, precum cele administrative și fiscale, precum și a stimulilor insuficienți pentru echilibrarea deficitului bugetar. Această nesiguranță determină investitorii și deținătorii de lei să prefere monedele mai stabile, precum euro, ceea ce crește cererea pentru valută și exercită presiune de depreciere asupra leului.
BNR a menționat că piața monetară a înregistrat o reducere lentă a dobânzilor, dar acestea rămân ridicate comparativ cu începutul anului, iar dinamica creditării continue să încetinească, în special pe segmentul în lei.
Privind evoluția inflației, BNR estimează că aceasta va atinge un platou la sfârșitul trimestrului III din 2025, pentru ca apoi să scadă ușor către finalul anului, în condițiile în care majorările recente de TVA, accize și energie au alimentat creșterea prețurilor până la aproape 10% în august.
Pe termen mediu, se anticipează că deficitul bugetar și aplicarea măsurilor fiscale vor genera o răcire economică, reducând presiunile inflaționiste și contribuind la o ajustare a contului curent.
Stagnare și apoi o ușoară creștere
Raportul CFA România indică pentru 2026 o creștere modestă a PIB-ului, de circa 0,5%, accentuând importanța accesării fondurilor europene în stimularea economiei, care sunt însă înmagazinate să intre în circuitul economic cu o întârziere de 6-9 luni.
„Pe partea de macro, ce ne așteptăm noi? Ca anul viitor să fie un an dificil. De ce? Pentru că vedem acest deficit bugetar, care este sticky, greu de redus, ceea ce probabil va presupune majorări suplimentare de taxe. Dar clar, cu un asemenea deficit, statul nu are cum să fie un factor care să impulsioneze economia, ci dimpotrivă va încerca să ia din economie. Dacă ne uităm și la datele de Q2, de PIB, ce vedem? Valoarea adăugată brută din economie a scăzut și au crescut taxele. Aceasta a adus PIB-ul pe plus. Deci, cumva, statul va tot trage din economie și lucrul acesta nu are cum să ajute la creșterea economică. În acest context ne așteptăm anul ăsta să jucăm la zero pe partea de creștere economică, deci PIB-ul se va învârti în jurul lui zero. Că va fi ușor plus sau ușor minus, dar tot în jurul lor zero.
Riscul este de downside, de recesiune și e suficient să ne uităm la datele de ieri de pe consum, cât de negative au fost. E adevărat, e doar o primă lună. Probabil luna viitoare, poate avem o ușoară corecție, dar mă rog, ne vor trebui o lună sau două ca să vedem dacă chiar ăsta e trendul. Că în iulie, dacă ați văzut, a fost o ușoară creștere a activității, dar probabil a fost acea creștere a activității că veneau impozitele indirecte în august. În august am văzut căderea. Rămâne să vedem dacă acea cădere e doar one-off sau e mai permanentă. Dacă e mai permanent, clar, va afecta creșterea economică. În acest context, anul ăsta jucăm la 0 la PIB cu risc de recesiune.
Anul viitor, o ușoară creștere, noi am spune poate mergem către 0,5% creștere economică, iar aici cheie în a crește economia sunt fondurile europene”, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.
