Banca Angliei a tras un semnal de alarmă privind o posibilă bulă speculativă în jurul tehnologiilor bazate pe inteligență artificială (AI), care ar putea genera efecte devastatoare la nivel mondial.
O corecție bruscă a piețelor ar putea provoca reverberații economice similare cu cele din criza financiară din 2008, afectând nu doar sectorul tehnologic, ci și economia reală. Avertismentul vine în contextul declarațiilor lui Jeff Bezos, care a descris deja piața AI ca fiind într-o „bulă speculativă”, și al analiștilor precum Dario Perkins de la TS Lombard, care semnalează riscuri majore prin nivelul ridicat al datoriilor companiilor tech, arată ziare.com.
Analistul economic Claudiu Vuță, fost vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a confirmat gravitatea situației. „Avertismentul Băncii Angliei trebuie luat foarte serios, având în vedere istoricul instituției și rolul său în stabilitatea economică globală. Banca Angliei nu face astfel de declarații fără o analiză profundă. Este deosebit de important faptul că AI a devenit o tehnologie de bază pentru multe industrii, iar o corecție bruscă a piețelor ar putea avea efecte sistemice, afectând atât sectorul financiar, cât și economia reală.”
De unde vin temerile bancherilor?
Vuță explică că AI, ca tehnologie disruptivă, a atras investiții masive, ducând la supraevaluări speculative. „Dacă ne uităm la istoria economică recentă, există precedente pentru crearea și prăbușirea bulelor speculative, precum bula dot-com din 2000 sau criza din 2008. Așadar, dacă nu se iau măsuri pentru moderarea acestei creșteri rapide și a riscurilor asociate, aceasta ar putea duce la un șoc economic similar cu cel din 2008”, avertizează analistul.
El subliniază că, spre deosebire de 2008 – alimentată de credite subprime și produse financiare toxice –, bula AI este concentrată în sectorul tehnologic, dar efectele ar putea fi amplificate de interconectarea globală. „Riscurile sunt mai puțin legate de împrumuturi excesive tradiționale, dar o corecție ar genera volatilitate extremă pe piețele financiare, afectând economiile emergente dependente de fluxuri speculative. AI este deja integrată în finanțe, sănătate și transporturi, deci impactul în lanț ar fi devastator.”
Ce ar fi diferit față de criza din 2008?
Vuță precizează că, deși contextul este diferit, riscurile rămân acute. „Criza din 2008 a fost cauzată de o combinație de credite subprime, titluri de valoare securizate și lipsă de reglementare. În cazul AI, riscurile sunt concentrate în sectorul tehnologic, dar creșterea rapidă a evaluărilor și fluxurile masive de investiții pot duce la o prăbușire similară. O corecție ar afecta piețele emergente și economiile dependente de capital speculativ.”
Subvențiile pentru AI: Statele nu vor opri sprijinul, dar vor reglementa mai strict
Analistul economic subliniază că guvernele nu vor opri complet subvențiile pentru companii AI, conștiente de importanța tehnologiei pentru competitivitatea globală. „Guvernele sunt încurajate să sprijine inovațiile prin stimulente fiscale și financiare. Totuși, dacă se confirmă riscurile unei bule majore, reglementările vor deveni mai stricte, iar subvențiile vor fi condiționate de sustenabilitate.”
Vuță avertizează că statele ar putea interveni pentru a stabiliza sectorul, limitând împrumuturile riscante și impunând transparență în evaluări.
Măsuri esențiale pentru a evita criza
Pentru a preveni un scenariu catastrofal, economistul propune acțiuni concrete:
- Reglementare strictă a piețelor financiare: Monitorizare atentă a evaluărilor și datoriilor companiilor tech, cu reguli mai severe pentru structura financiară.
- Moderarea datoriilor: Restricționarea împrumuturilor speculative și limitarea expunerii financiare.
- Investiții pe termen lung: Încurajarea proiectelor sustenabile în AI, nu a speculațiilor rapide.
- Educație pentru investitori: Informarea despre riscuri și semnalele unei bule, pentru a evita supraevaluările.
„Investițiile străine sunt excelente, dar nu mai sunt suficiente. România trebuie să mobilizeze capitalul intern pentru a contribui la proiectul comunitar european, transformând AI într-un motor de creștere sustenabilă”, concluzionează Vuță.
