Budapesta devine centrul diplomației mondiale în octombrie 2025, găzduind summitul dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, menit să pună capăt războiului din Ucraina. Anunțul, făcut după o convorbire telefonică „productivă” între cei doi lideri, a fost salutat de Kremlin, dar a stârnit reacții mixte în Europa.
Premierul ungar Viktor Orban, care a facilitat întâlnirea, a răspuns criticilor interne – precum întrebarea „cum va scădea prețul pâinii?” – cu un calcul dureros: Ungaria a pierdut 23,34 miliarde de euro în primii trei ani de conflict, un cost echivalent cu peste 2 milioane de forinți (5.131 euro) per familie.
De ce Budapesta? Relațiile strânse Orban-Trump-Putin
Kremlinul a confirmat că relațiile constructive ale lui Orban cu ambii lideri au facilitat alegerea capitalei maghiare. „Președintele Trump are relații calde cu Orban, iar președintele Putin are relații constructive cu el. Acest lucru a contribuit la înțelegerea din ultima conversație telefonică”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, conform TASS. Trump a anunțat summitul după un apel de peste două ore cu Putin, sugerând că ar putea avea loc în două săptămâni, după discuții preliminare între secretarul de stat Marco Rubio și șeful diplomației ruse Serghei Lavrov.
Orban, un aliat controversat al Kremlinului în UE, a descris Ungaria drept „insula păcii” – singurul loc din Europa unde o astfel de întâlnire este posibilă. „Este un lucru bun că Trump și Putin se întâlnesc la Budapesta, dar de la asta cum va deveni pâinea mai ieftină?”, a citat el criticii, răspunzând cu cifre: războiul a dus la scumpiri energetice, inflație record și sancțiuni care au afectat comerțul și finanțarea. „Dacă vom reuși să punem capăt războiului, toate acestea vor dispărea. Economia ungară își va putea trage sufletul și va reveni la creșterea de dinainte de război. Toată lumea va câștiga mai mult, chiar și pâinea va deveni mai ieftină”, a scris Orban pe Facebook.
Pierderile Ungariei: 23,34 miliarde de euro în trei ani
Economia Ungariei, dependentă de importurile rusești de energie, a suferit grav de la invazia din februarie 2022. Conform calculelor guvernamentale, pierderile totale depășesc 23,34 miliarde de euro în primii trei ani, echivalentul a 5.131 euro per familie. Principalele impacturi includ:
– Creșterea prețurilor la energie: Gazele și petrolul rusesc s-au scumpit, contribuind la o inflație de peste 20% în 2023 – cea mai mare din UE.
– Sancțiuni UE: Budapesta a fost izolată parțial, afectând exporturile și accesul la fonduri europene.
– Declin economic: Prognoza de creștere pentru 2025 a fost redusă la 1%, de la 2,5%, din cauza inflației persistente și a dependenței de importuri.
Un raport BNR din 2025 arată că războiul a scăzut PIB-ul Ungariei cu 1,4% în 2022 și a crescut inflația cu 1,1 puncte procentuale, efecte resimțite acut în regiune. Orban speră că summitul va restabili fluxurile energetice ieftine, reducând costurile pentru consumatori.
Reacții mixte: Entuziasm la Kremlin, scepticism în UE
Kremlinul a salutat inițiativa, cu Peskov lăudând „confirmarea voinței politice” pentru pace. „Sperăm că influența SUA va încuraja Ucraina să fie mai activă”, a spus el, acuzând Kievul de tergiversări. Trump a temperat recent ofertele de armament pentru Ucraina, spunând că SUA au nevoie de rachetele Tomahawk.
UE a reacționat prudent: Comisia Europeană a salutat „orice întâlnire care avansează pacea justă”, dar experți precum Dániel Hegedűs de la German Marshall Fund avertizează că summitul e un succes pentru Orban, dar un risc pentru unitatea europeană. Polonia și țările baltice cer includerea Ucrainei, iar Parlamentul European subliniază că Putin ar trebui arestat în UE pentru crime de război.
Implicații pentru război și Europa
Summitul, primul de acest nivel de la 2018, ar putea accelera negocierile, dar cererile rusești – retragerea din Donbas, neutralitatea Ucrainei – rămân ireconciliabile. Orban, acuzat de pro-rusism, vede în el o validare a politicii sale de „pace pragmatică”, dar riscă izolarea în UE. Pentru Ungaria, sfârșitul conflictului înseamnă ieftiniri imediate la energie și relansare economică, dar Europa se teme de un acord care să legitimeze agresiunea rusă.
