Guvernul României a lansat miercuri, 19 noiembrie 2025, în transparență decizională noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Justiției.
Documentul, care poate fi consultat integral [aici], păstrează esența reformei respinse de Curtea Constituțională (CCR) pe 20 octombrie 2025, dar introduce ajustări pentru sustenabilitate bugetară și avizare legală, inclusiv o tranziție extinsă la 15 ani pentru vârsta de pensionare de 65 de ani, transmite B1TV.
Ce schimbă noul proiect față de varianta anterioară
Proiectul revizuit vine după ce Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe un text similar, dar respins de CCR pentru lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Principalele prevederi rămân neschimbate, dar calendarul se repoziționează pentru a evita blocajele procedurale:
– Cuantumul pensiei: 55% din media indemnizațiilor brute lunare și sporuri din ultimii 5 ani (60 de luni), cu un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă în plată. Aceasta limitează pensiile la un nivel comparabil cu salariul activ, conform jurisprudenței CCR.
– Vechimea minimă: 35 de ani total în muncă, din care minim 25 în funcții de magistrat (judecători, procurori). Pentru generațiile viitoare, cerința crește treptat.
– Eliminarea tranzițiilor din Legea nr. 282/2023: Se abrogă facilități considerate neconstituționale, cum ar fi ieșiri anticipate fără penalizări.
Etapa de tranziție: De la 10 la 15 ani – „protecție” sau „falsă etapizare”?
Elementul central al reformei este tranziția graduală către vârsta standard de pensionare de 65 de ani, care se va realiza pe parcursul a 15 ani (față de 10 în proiectul anterior), începând cu 1 ianuarie 2026 și încheindu-se în 2041. Vârsta minimă pentru pensionare anticipată crește anual: de la 49 de ani în 2026 la 64 de ani în 2041, cu penalizare de 2% anual din baza de calcul dacă nu se atinge pragul de 65 de ani.
Guvernul justifică extinderea ca o măsură de „predictibilitate” pentru carierele magistraților, permițând planificarea pe termen lung. Totuși, criticii, acuză că etapa este „falsă”: modificările constante fac imposibilă îndeplinirea criteriilor pentru mulți magistrați actuali, chiar și la 65 de ani.
Plafonarea pensiilor: Restricționată la pensionarii pre-2024
O ajustare cheie vizează plafonarea la 100% din venitul net al unui magistrat activ: aceasta se aplică doar celor pensionați sau îndreptățiți înainte de 1 ianuarie 2024, reducând cercul beneficiarilor față de varianta inițială.
Procedura accelerată: Așteptarea avizului CSM
Executivul insistă pe o adoptare rapidă prin asumarea răspunderii, subliniind că lipsa avizului CSM a fost motivul unic al deciziei CCR. Proiectul așteaptă acum avizul CSM în termene legale, urmat de dezbatere parlamentară. Premierul Bolojan a confirmat că textul este finalizat și pe circuitul de avizare, cu scopul de a asigura sustenabilitatea bugetară fără a afecta independența justiției.
Intrarea în vigoare este programată pentru 1 ianuarie 2026, cu impact imediat asupra sistemului judiciar.