Administrația Trump a extins până pe 13 decembrie 2025 termenul pentru ca Lukoil să-și vândă activele internaționale, oferind României o fereastră suplimentară pentru a decide soarta rafinăriei Petrotel Ploiești (capacitate 2,4 milioane tone/an, 16% din piața locală) și rețelei de 320 de benzinării.
Totuși, analistul economic Adrian Negrescu avertizează pentru Ziare.com că lipsa unei soluții clare riscă o criză declanșată „de o simplă scânteie”, pe fondul creșterii prețurilor la carburanți (benzină și motorină mai scumpe la noi decât în Spania sau Polonia). Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a refuzat inițial derogări, dar amânarea SUA schimbă ecuația – iar statul român, unde Lukoil e „abonată” la contracte publice, pare blocat între vorbe și fapte.
Amânare din SUA: Șansă sau amânare a crizei?
Sancțiunile OFAC (Treasury) din 21 octombrie 2025 au blocat tranzacțiile cu Lukoil, dar extinderea la 13 decembrie dă României timp să negocieze. Ministrul Ivan declarase pe 14 noiembrie că nu cere derogări, insistând pe „stocuri suficiente” și importuri alternative, dar Adrian Negrescu îl critică: „Asigurările ‘avem de toate’ sunt păguboase – realitatea arată prețuri în creștere, fără soluții concrete. Cotațiile internaționale au urcat, dar cum am ajuns mai scumpi decât Spania, unde costurile de producție sunt mai mari?”
Negrescu avertizează despre o panică similară celei din 2022: „O postare virală cu prețuri la 10 lei/litru poate declanșa cozi la pompe. Avem nevoie de conferințe comune cu OMV Petrom, Rompetrol și MOL, nu de declarații solitare.”
Lukoil, favorit la contracte publice: Cine alimentează statul?
Pe lângă rafinărie și benzinării, Lukoil domină achizițiile publice: conform analizei Romania Curată (noiembrie 2025), compania furnizează carburanți instituțiilor strategice, inclusiv armatei, aeroporturiilor și zonei nucleare, deși UE a interzis importuri rusești din 2022. Exemple:
– Ministerul Apărării (MApN): 3 contracte pentru uleiuri și unsori (1,355 milioane lei, 2022–2025), inclusiv pentru UM Otopeni (sub ministrul Angel Moșteanu). Nu cumpără carburanți direcți, doar produse derivate rusești.
– Exim Bank (stat): Linii de credit de 31 milioane dolari pentru Lukoil România și Petrotel (2023–2024), plus ipoteci pe conturi (august 2025).
– Oil Terminal Constanța: Contracte de 78 milioane lei în 2025 pentru importuri crude și combustibili – Lukoil e cel mai mare client, semnalând planuri de continuare a rafinării.
„Lukoil e strategică: furnizează carburanți instituțiilor statului, dar sancțiunile blochează totul. Statul trebuia să ceară amânări, nu să dea asigurări pompieristice”, spune Negrescu.
Vecinii acționează: Bulgaria, Moldova – soluții concrete
– Bulgaria: A obținut amânare și depune o lege în Parlament pentru administrare specială; Lukoil e o prezență majoră acolo (rafinărie Burgas, 200 benzinării).
– Moldova: A preluat terminalul Lukoil de pe Aeroportul Chișinău (12 noiembrie 2025) prin comodat gratuit; statul va cumpăra activele. Instituțiile moldovenești au termen până la 21 noiembrie să termine contractele cu Lukoil.
– Finlanda: Teboil (Lukoil majoritar) închide toate benzinăriile (noiembrie 2025).
„La sud de Dunăre și în Moldova se întâmplă fapte; la noi, doar vorbe. România riscă haos dacă nu găsește investitori rapid”, adaugă Negrescu.
Rafinăria Petrotel: Cine o vrea? Costuri uriașe, investitori reticenți
Prețurile cresc (motorină >8 lei/litru), dar rețeaua de benzinării ar putea fi absorbită de OMV Petrom sau Rompetrol, bucurându-se concurența. Rafinăria e problematică: recent în revizie, repornirea costă sute de milioane dolari (petrol, mentenanță).
Sunt însă Interesați:
– Carlyle Group (SUA): Vrea active globale Lukoil; activă în România via Black Sea Oil & Gas (10% producție gaz).
– Alți doi jucători: Nedezvăluiți, dar confirmați de Ivan (16 noiembrie).
„Statul nu-și permite administrarea – cine cumpără petrolul pentru rafinare? Trebuia să negociem cu SUA o păsuire, nu să ne grăbim fără plan”, critică Negrescu.
