Fermierii din România vor plăti, din 2026, impozit pentru solarii, sere, răsadnițe, silozuri și depozite de cereale, după ce Parlamentul a adoptat modificările din noul Cod Fiscal.
Baza de calcul pentru impozitul pe terenurile agricole extravilane a fost modificată, iar unele scutiri au fost eliminate. Clădirile folosite ca sere, solarii, răsadniţe, ciupercării, precum și silozurile sau depozitele de cereale vor beneficia doar de o reducere de 50% a impozitului, față de scutirea integrală de până acum, ceea ce înseamnă că aceste construcții vor fi impozitate începând cu 1 ianuarie 2026.
Reacțiile legumicultorilor sunt critice, așa cum exemplifică Angela Arva, proprietara afacerii „Legume vesele”, care apreciază că măsura va avea un impact negativ asupra producătorilor. Ea explică că impozitul este perceput pe solul acoperit cu folie, adică pe teren, și consideră că acest lucru este echivalent cu impozitarea terenului arabil, care este folosit pentru producție, doar că acum este protejat de intemperii. Ea subliniază că singura situație justificată ar fi impozitarea serelor hidroponice, în care suprafața este betonată și producția este semnificativ mai mare decât la legumicultorii ecologici. În plus, reprezentanta agricultorilor subliniază că eliminarea sprijinului guvernamental și impunerea acestui impozit în sezonul rece, când producția este redusă, accentuează dificultățile pentru ferme.
Arva avertizează că aceste măsuri vor crește costul producției și implicit prețul legumelor, iar consumatorii se plâng deja de scumpiri. Ea atrage atenția că impozitul va face parte din costul construcțiilor agricole și va descuraja investițiile viitoare în sere și solarii, afectând astfel pozitiv producția de legume și fructe în spații protejate.
Totul e la mâna primarului
Conform noilor prevederi, cuantumul impozitului va depinde de localitate, zonă și suprafața construcției, iar valoarea impozabilă se ajustează în funcție de rangul localității și zona amplasamentului, prin înmulțirea valorii cu un coeficient corectiv. Zonele mai defavorizate vor beneficia de un impozit mai mic, iar cele apropiate orașelor mari vor avea o taxare mai ridicată. Angela Arva se întreabă dacă noile reguli vor include și micii producători din gospodării, care au solarii.
„Practic, dacă este o zonă mai defavorizată, va fi un impozit mai mic, iar dacă este o zonă în apropierea unui oraș mai mare, adică dacă este considerată o zonă mult mai bună, deși este rurală, impozitul va fi mai mare, fiecare primărie urmând să stabilească acest lucru”, spune Angela Arva.
Din perspectiva agriculturii românești, munca este încă în mare parte manuală, iar dificultățile în găsirea forței de muncă și creșterea salariilor, împreună cu aceste noi taxe, amplifică presiunea asupra fermierilor.
Măsura riscă să ducă la scăderea producției interne și a siguranței alimentare, avertizează Iris Roșculeț, director executiv Hort Integra. Ea explică că până acum structurile impozitate erau considerate infrastructură agricolă cu caracter provizoriu, iar schimbarea ridică îngrijorări, mai ales pentru fermele mici care depind de solarii pentru venituri. Impozitarea silozurilor poate descuraja construcția lor, ceea ce poate conduce la vânzarea rapidă și la prețuri mai mici, afectând stabilitatea pieței.
Toți românii vor fi afectați
În ultimii ani, fermierii au investit în modernizarea spațiilor protejate pentru a extinde sezonul de producție și reduce dependența de importuri. Impozitarea riscă să descurajeze aceste investiții, arătând un impact negativ asupra interesului pentru tehnologii noi. Pentru fermele familiale, creșterea impozitului poate însemna o povară fiscală semnificativă care să ducă la renunțarea la producția de legume, mai ales că limita de vânzare pe carnetul de producător este strictă.
Costurile suplimentare impuse prin această taxare vor fi resimțite și de consumatori, prin prețuri mai mari, iar reducerea producției interne poate duce la creșterea importurilor, cu riscuri asupra calității și siguranței alimentare, întrucât produsele importate pot proveni din țări cu standarde de control mai puțin stricte. În timp ce alte țări europene susțin prin programe de finanțare producția în sere și solarii, România riscă să penalizeze exact acest segment modernizat.
Din punct de vedere al statului, beneficiile fiscale sunt modeste în raport cu pierderile potențiale din agricultură, locuri de muncă și securitatea alimentară, în timp ce investițiile în agricultură și inovarea ar putea avea de suferit pe termen lung.
