Guvernul pregătește o revoluție fiscală care ar putea forța mii de români cu venituri sub medie, în special pensionari, să renunțe la locuințele din zonele centrale ale orașelor, mutându-se spre periferii.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că, de la 1 ianuarie 2026, impozitele pe proprietate vor crește cu 60–100%, iar din 2027, trecerea la calculul bazat pe valoarea reală de piață prin platforma digitală e-Proprietatea va dubla sau tripla taxele pentru apartamente în zone premium. „Va fi o schimbare radicală a comportamentului proprietarilor – cei săraci vor vinde imobilele din centru pentru a scăpa de impozite sufocante”, explică Negrescu pentru Ziare.com.
Creșteri impozite: De la 60% în 2026 la triplare în 2027
Pachetul fiscal adoptat marți de Parlament, în procedură de urgență, majorează din 2026 valorile impozabile din Codul Fiscal cu un coeficient de 2,68, ajustând la inflația acumulată din 2015. Pentru un apartament de 3 camere din București (valoare impozabilă medie 100.000 lei), impozitul anual sare de la 198 lei la circa 355 lei – o creștere de peste 80%. Terenurile se dublează, iar taxele pe mașini cresc proporțional cu capacitatea cilindrică sau emisiile.
Dar adevărata lovitură vine din 2027: e-Proprietatea, platforma integrată a Ministerului Finanțelor și ANAF, va calcula taxele și impozitele pe baza valorii de piață reală, centralizând date de la notari, cadastru, ANAF și tranzacții recente. Specialiștii EY România estimează că implementarea, cerută de Banca Mondială și asumată prin PNRR, va întârzia până în 2027 din cauza complexității. Rezultat: impozite triplate pentru clădiri peste 2,5 milioane lei (circa 500.000 euro), cu valori actualizate automat. „Statul va aduna mai mulți bani, dar proprietarii din zone centrale vor plăti cel mai mult – accesul la transport, școli și spitale devine un lux scump”, spune Negrescu.
Pensionarii și familiile sărace, primii vizați: Migrație urbană inevitabilă
Vulnerabili sunt seniorii cu pensii mici (medie 2.000 lei) și familiile cu venituri sub medie (circa 3.500 lei net), care dețin apartamente moștenite în centre urbane. „Din 2027, impozitele vor dubla sau tripla taxele, forțând vânzări masive. Vom vedea pensionari mutându-se spre periferii, unde valorile sunt mai mici – un fenomen similar cu marile capitale europene, dar accelerat aici de sărăcie”, avertizează analistul. În București, un apartament central de 50 mp (valoare piață 150.000 euro) ar putea genera un impozit de 1.500–2.000 lei/an, față de 300–400 lei acum – o povară de 10–15% din pensia medie.
Negrescu prevede o „migrație urbană” spre margini: proprietarii vând ieftin în centru (pentru a scăpa de taxe) și cumpără mai ieftin la periferie, schimbând oferta imobiliară. „Cu cât stai mai aproape de centru, cu atât plătești mai mult – prețurile se vor diferenția după acces la servicii, accelerând gentrificarea și exodul săracilor.”
Context fiscal: Austeritate vs. echitate
Măsurile fac parte din pachetul II de ajustări fiscale, după cel din vara 2025 (asumare răspundere), cerut de FMI și UE pentru reducerea deficitului la 6,2% în 2026. Guvernul Bolojan argumentează că impozitarea la valoare reală crește colectarea (actual sub 50% în multe localități) și finanțează investiții, dar critici precum Negrescu văd inechitățile: „Protejează elitele, lovește în cei săraci – pensionarii nu pot migra ușor, riscă să rămână fără locuințe.” EY estimează o triplare medie pentru persoane fizice, cu impact maxim în marile orașe.
Platforma e-Proprietatea, finanțată prin PNRR (1,84 miliarde euro), va centraliza datele, eliminând subevaluările. Totuși, întârzierea la 2027 (din cauza complexității) dă timp pentru ajustări, dar și pentru speculații pe piață.
Care ar fi soluțiile, potrivit lui Negrescu:
– Excepții pentru vulnerabili (pensionari, familii monoparentale).
– Subvenții pentru renovări energetice, reducând valorile impozabile.
– Consultări publice pentru grila de valori, evitând șocuri.
Fără intervenții, 2027 ar putea marca un exod urban al săracilor, agravând inegalitățile. România, cu 27,9% populație la risc de sărăcie (Eurostat 2024), nu-și permite o criză imobiliară – dar reformele fiscale par să-i ignore tocmai pe cei mai afectați.
