România se pregătește pentru o explozie a prețurilor la legume chiar de la 1 ianuarie 2026, după ce Parlamentul a eliminat scutirile totale de impozit pentru sere, solarii, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje și depozite de cereale, conform modificărilor aduse Codului Fiscal prin Legea nr. 296/2025, adoptată pe 18 noiembrie.
Măsurile, parte a pachetului de redresare fiscală al Guvernului Bolojan, introduc o reducere de 50% la impozitul pe aceste construcții, dar elimină facilitățile anterioare, afectând direct costurile de producție ale micilor fermieri. Producătorii avertizează că investițiile lor în folii și structuri provizorii vor fi taxate ca „clădiri economice”, ducând la scumpiri de 20–30% la roșii, castraveți sau ardei, pe fond de costuri deja ridicate la energie, îngrășăminte și forță de muncă, transmite B1TV.
De ce se impozitează acum serele și solariile – și cum se calculează
Până în 2025, aceste structuri agricole din extravilan erau scutite total de impozit, considerate teren arabil cu acoperire temporară (folie sau folie cu schelet metalic). Noua lege modifică art. 456 din Codul Fiscal, introducând o reducere de doar 50% față de cotele pentru clădiri economice (0,08–0,2% din valoare, în funcție de localitate). Valoarea impozabilă se bazează pe suprafață și rangul localității: un solar de 1.000 mp lângă București (rang I) ar putea genera 1.000–2.000 lei/an, față de zero acum. Silozurile și depozitele de cereale intră în aceeași categorie, cu excepții pentru încăperi folosite în alte scopuri economice.
„Nu sunt de acord sub nicio formă – plătim impozit pe pământ, plus milioane cheltuite pe sere, iar acum taxăm folia deasupra solului”, a spus un legumicultor din Ilfov pentru Capital.ro. Alt producător: „Dacă legătura de ceapă era 2 lei, acum cât o să fie? Va crește prețurile, iar noi plătim pe terenul nostru”. Fermierii mici, care depind de solarii de 200–500 mp pentru supraviețuire, se tem că vor renunța la culturi: „Va fi foarte rău, legumele și așa sunt scumpe, plus impozitul ăsta peste noi”.
Autoritățile locale le împărtășesc îngrijorarea: viceprimarul din Seleuș (Arad) avertizează că mulți vor renunța la agricultură, preferând joburi în străinătate. Primarul local: „O să se gândească de două ori dacă să muncească aici sau afară – acești oameni muncesc enorm, impozitul nu ajută”.
Impact: Scumpiri de 20–30% la legume, lovitură pentru micii producători
Sectorul horticol, cu peste 50.000 de gospodării mici, produce 70% din legumele consumate local. Costurile de producție au crescut deja cu 25% în 2025 (energie +30%, îngrășăminte +40%), iar noile taxe adaugă 5–10% la cheltuieli. Iris Roșculeț, director Hort Integra: „Măsura e nejustificată pentru structuri provizorii pe sol natural – afectează fermele mici, care nu au marje mari. Statul renunță la sprijinul pentru producție locală, crescând dependența de importuri”.
Prețurile la roșii, castraveți sau salată ar putea urca cu 20–30% în 2026, mai ales iarna, când producția e concentrată în solarii. România, cu 135% creștere impozit pe terenuri extravilane (bază calculată ajustată la inflație), riscă să descurajeze investițiile: suprafața de solarii a crescut 15% în 2024 prin programe APIA, dar acum fermierii ezită să extindă.
Reacții oficiale: Buget vs. agricultură
Guvernul justifică eliminarea scutirilor prin uniformizarea fiscală și creșterea colectării (actual sub 50% în rural), estimând 200–300 milioane lei/an suplimentari pentru bugetele locale. Ministerul Agriculturii promite compensații prin APIA (subvenții pentru eficiență energetică în sere), dar fermierii spun că nu acoperă taxele noi. Agrostar: „Lovitură pentru 200.000 de familii agricole – statul taxează supraviețuirea, nu inovația”.
În UE, țări ca Olanda sau Spania subvenționează 30–50% din investiții în solarii; Fermierii cer derogări pentru structuri sub 500 mp și consultări urgente – altfel, iarna 2026 aduce legume scumpe și rafturi goale.
