Al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare mută presiunea de pe impozite pe disciplina financiară a firmelor. De la capitalul social și dividende până la conturi bancare și relația cu ANAF, antreprenorii intră într-un regim mult mai strict, în care neconformarea poate duce inclusiv la dizolvarea societății.
După luni de amânări, contestații la Curtea Constituțională și negocieri tensionate în coaliție, Guvernul a finalizat al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare. Legea 239/2025, publicată în Monitorul Oficial la 15 decembrie 2025, intră în vigoare pe 18 decembrie, însă majoritatea prevederilor sale vor produce efecte de la 1 ianuarie 2026.
Deși modificările vizează și persoanele fizice, prin schimbări ale impozitelor auto și de proprietate, impactul cel mai mare se resimte în mediul de afaceri. Statul schimbă abordarea: mai puțin accent pe taxare directă și mai mult pe capitalizare, control și limitarea scoaterii banilor din firme.
Capitalul social revine în prim-plan
Una dintre cele mai sensibile modificări pentru antreprenori privește capitalul social minim al societăților cu răspundere limitată. Pentru firmele nou-înființate, acesta va fi de 500 de lei, însă doar atât timp cât cifra de afaceri anuală nu depășește 400.000 de lei.
Odată trecut acest prag, capitalul social minim obligatoriu crește la 5.000 de lei, iar majorarea trebuie realizată până la finalul exercițiului financiar anterior celui în care plafonul a fost depășit. În cazul firmelor deja existente, care funcționează cu un capital sub nivelul cerut de lege, termenul de conformare este de doi ani de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Nerespectarea obligației poate avea consecințe radicale: dizolvarea societății, fie la solicitarea Oficiului Național al Registrului Comerțului, fie la cererea oricărei persoane interesate. Capitalul social devine astfel din nou un criteriu esențial de filtrare a firmelor considerate insuficient capitalizate, arată ziare.com.
Dividendele și împrumuturile către acționari, sever restricționate
Distribuirea dividendelor și acordarea de împrumuturi către acționari, asociați sau persoane afiliate intră sub un control mult mai strict. Atât timp cât dividendele nu sunt regularizate în funcție de rezultatul final al exercițiului financiar, aceste împrumuturi nu mai sunt permise.
În plus, dacă activul net contabil al firmei scade sub jumătate din capitalul social, societatea nu mai poate nici distribui dividende, nici restitui împrumuturi către acționari sau persoane afiliate. Activul net este definit ca diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor și reprezintă, în esență, valoarea care ar rămâne proprietarilor în cazul lichidării.
Prin aceste reguli, statul urmărește să blocheze extragerea prematură a lichidităților și să limiteze practicile de subcapitalizare artificială.
Răspundere solidară și sancțiuni de sute de mii de lei
Legea introduce și răspunderea solidară între firmă și acționari pentru obligațiile fiscale neachitate, în limita dividendelor distribuite sau a împrumuturilor acordate ilegal. Astfel, ANAF poate recupera datoriile nu doar de la societate, ci și direct de la beneficiarii sumelor.
Regimul sancționator este semnificativ întărit:
- amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru distribuiri de dividende sau împrumuturi ilegale;
- amenzi între 10.000 și 200.000 de lei pentru neîndeplinirea obligației de reconstituire a activului net.
În cazurile grave, în care firma are pierderi contabile, activ net sub pragul legal și este finanțată prin împrumuturi acordate de acționari, legea impune majorarea capitalului social prin conversia acestor împrumuturi. Termenul este de doi ani, iar nerespectarea obligației poate atrage amenzi între 40.000 și 300.000 de lei, sancțiuni ce vor fi aplicate efectiv din 2027.
Firmele inactive, eliminate din sistem
Pachetul de măsuri întărește mecanismele de eliminare a firmelor considerate „fantomă”. O societate poate fi declarată inactivă fiscal nu doar pentru lipsa declarațiilor, ci și dacă nu deține un cont bancar sau un cont la Trezorerie ori dacă nu depune situațiile financiare anuale în termen de cinci luni de la data legală.
După un an de inactivitate, regula devine dizolvarea societății, cu excepții limitate. Practica menținerii firmelor fără activitate, fără raportări și fără obligații clare este, practic, eliminată.
În paralel, sunt înăsprite și procedurile de eșalonare la plată. ANAF poate solicita garanții de tip fidejusiune, ceea ce înseamnă că un asociat sau administrator poate deveni garant personal pentru datoriile companiei.
Obligații administrative noi pentru toate firmele
De la 1 ianuarie 2026, toate societățile vor fi obligate să aibă cont bancar sau cont la Trezorerie, iar lipsa acestuia va fi sancționată contravențional. Totodată, comercianții și prestatorii de servicii vor trebui să accepte plata cu cardul, indiferent de volumul încasărilor în numerar, fiind eliminat pragul actual de 50.000 de lei.
La acestea se adaugă controale mai stricte, inclusiv dotarea inspectorilor antifraudă și vamali cu camere video de corp, precum și sancțiuni mai dure pentru munca la negru. Amenzile pot ajunge la 40.000 de lei pentru fiecare persoană, cu un plafon total de un milion de lei.
Pentru mediul de afaceri, anul 2026 marchează o schimbare profundă de abordare. Dincolo de taxe, statul impune un regim de disciplină financiară severă, în care capitalul, dividendele și împrumuturile devin zone de risc major. Pentru antreprenori, costul greșelilor va fi mult mai mare, iar toleranța autorităților, mult mai mică.
