România nu este capabilă să aplice taxa Trendyol care ar fi trebuit să aducă la buget un miliard de euro. Măsura luată de Guvernul Bolojan pare să nu aibă aplicabilitate și nimeni nu reglementează un domeniu extrem de important. În timp ce ANAF aleargă după mici comercianți și pune cele mai bizare taxe, o afacere colosală scapă de biruri.
Afaceri de miliarde de euro pe care România nu le controlează deloc
Comenzile de produse ieftine pe platformele digitale reprezintă o problemă pentru Europa îmbătrânită și încă prosperă. Shein, Trendyol sau Temu au invadat piața europeană cu produse ieftine, marketing agresiv și afaceri de miliarde de euro. Din toată ecuația lipsesc taxele și normele de siguranță a produselor.
În general, valoarea mică a comenzilor individuale a făcut ca ani de zile acest tip de comerț să scape de taxa pe valoarea adăugată sau de taxe vamale. Amploarea fenomenului și presiunea producătorilor interni au determinat unele guverne să ia măsuri.
În general contestatarii acestui tip de comerț sunt nemulțumiți de faptul că în Europa fabricile oferă salarii mari, plătesc taxe consistente și sunt obligați să respecte standarde ridicate. Toate acestea măresc prețul unui produs. Invadarea pieței cu produse similare din afara UE este echivalentă cu falimentul.
România a încasat firimituri din Trendyol, Shein sau Temu
Un răspuns al Ministerului Finanțelor Publice arată dimensiunea dezastrului în materie de importuri de mărfuri ieftine. „Valoarea TVA-ului încasat de birourile vamale în anul 2024 pentru operațiunile vamale
de import de mărfuri din China, a căror valoare nu depășește 150 de euro (indiferent de
originea mărfurilor) este de 2.799.246 lei.” se arată într-un document transmis către Lumea Politică.
Același document specifică faptul că TVA-ul încasat în urma amânării plății prin mecanismul special doar la Biroul Vamal de Interior Poștă în anul 2024 valoare TVA-ului încasat este de 5.884.102 lei.
Sumele sunt infime în raport cu amploarea fenomenului. Platformele Shein și Temu sunt deja prezente pe toate piețele europene de câțiva ani de zile. La rândul lui, cei de la Alibaba au intrat în forță anul trecut prin intermediul Trendyol. Volumul este greu de estimat, iar statul nu reușește să încaseze aproape nimic.
Control vamal efectuat prin „sondaj”
Ministerul Finanțelor Publice ne-a dezvăluit și numărul infim de controale pe care le-a efectuat. În practică, vasta majoritate a coletelor achiziționate on-line de pe platforme din afara UE sunt marcate ca având o valoare mai mică de 150 de euro. În aceste condiții, vama din statele membre are misiunea de a verifica dacă valoarea nu este mult mai mare.
Aparent, România a eșuat și la acest capitol. „La nivelul anului 2024 în Sistemul Informatic lntegrat Vamal ( SIIV) al Autorității Vamale Române, au fost selectate pentru control documentar/control fizic peste 11.700 de declarații vamale cu set redus de date – H7, acoperind trimiteri poștale/curierat rapid care conțin mărfuri cu valoare intrinsecă sub 150 Euro provenind din China și expediate de pe platformete de comerț electronic Temu, AliExpress, Shein.” se arată în documentul transmis de Ministerul Finanțelor Publice către Lumea Politică.
Cifra este infimă având în vedere numărul de colete care intră în fiecare zi în România. Conform unei estimări făcută de Cornel Morcov de la Fan Courier, aproape un sfert de milion de pachete din China pătrund în România în fiecare zi. Asta înseamnă că în tot anul 2024 autoritățile au verificat 0,012% din coletele declarate ca având o valoare sub 150 de euro.
Taxa pe coletele Trendyol – Temu o măsură bună, dar prost aplicată
Guvernul a introdus o taxă de 25 de lei pentru toate pachetele trimise din afara UE care au o valoare mai mică de 150 de euro. Măsura ar fi trebuit să rezolve problema unui volum uriaș de mărfuri care intrau în România fără ca statul să beneficieze de nimic.
Ilie Bolojan a calculat un impact bugetar mare pentru această măsură. Taxa de 25 de lei urma să fie încasată de firmele de curierat. Acestea susțin că măsura este greu de aplicat și poate fi ineficientă. „Cât privește taxa de 25 de lei, ne așteptăm ca, pe termen scurt, să avem un ușor recul al intrărilor, pentru o reașezare a pieței. Dar, observăm că unul din marile magazine online a decis să încaseze această taxă de la consumator. Din discuțiile pe care le-am avut cu autoritățile este unul dintre lucrurile care nu doreau să se întâmple: să plătească consumatorul direct” a explicat oficialul Fan Courier pentru Economica.
În același timp, coletele din China încep să fie livrate din alte state care nu au această taxă. De la 1 ianuarie 2026 pachetele din China ajung din Ungaria. Țara vecină nu are taxă pe import, iar România nu poate taxa bunuri care vin din state UE.
