Peste 14.000 de persoane decedate sunt încă înregistrate ca votanți în Registrul Electoral din România. Noul șef al Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, promite schimbări majore în evidența electorală, începând din 2026.
Până în acest an, Registrul Electoral din România include 14.410 persoane cu vârsta de peste 100 de ani, toate decedate. Noul președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a declarat că din 2026 vor avea loc schimbări semnificative în evidența persoanelor cu drept de vot.
În categoria de vârstă 90-99 de ani, se găsesc 133.995 de persoane, majoritatea decedate. Țuțuianu a menționat că este necesar să fie identificate actele care justifică radierea acestora din registru.
Adrian Țuțuianu a propus ca Registrul Electoral să devină documentul de bază al evidenței electorale. El consideră că există un număr excesiv de categorii de evidențe gestionate de diverse entități publice.
„Considerăm că există un număr excesiv de categorii de evidenţe electorale cu caracter permanent, extrase sau copii ale acestora, care se gestionează de entităţi publice şi se utilizează în secţiile de votare. Vom propune ca în viitor documentul de bază, evidenţă electorală, să fie Registrul Electoral”, a declarat acesta.
Țuțuianu a dezvăluit că 734.195 de români figurați în viață, cu vârste între 80-89 de ani, sunt decedați sau au interdicții de vot. Aceeași situație se aplică și celor peste 14.000 de români cu vârste de peste 100 de ani.
„Peste 100 de ani în acest registru sunt 14.410 persoane, evident cvasi majoritatea lor sunt decedate şi va trebui să găsim documentele care justifică radierea lor din registrul electoral”, a mai adăugat Țuțuianu.
Există, de asemenea, cetățeni români decedați în străinătate ale căror acte nu au fost comunicate, menținându-i în Registrul Electoral. Problema trebuie rezolvată la nivel local, prin căutarea și comunicarea documentelor necesare pentru radierea defuncților.
Adrian Țuțuianu a preluat oficial conducerea AEP, având un mandat de opt ani.