România a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a prețurilor la alimente din Uniunea Europeană, cu un avans de 6,7%. Asociația pentru Energie Inteligentă avertizează că situația se poate agrava în 2026, din cauza politicilor publice și a costurilor energetice.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației pentru Energie Inteligentă, a semnalat că România a avut cea mai mare creștere a prețurilor la alimente din UE în 2025. Conform Eurostat, România a înregistrat o creștere de 6,7%, în timp ce media europeană a fost de 2,8%.
Chisăliță consideră că această situație rezultă dintr-un mix de „politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”. Pentru 2026, semnalele indică un risc de agravare mai degrabă decât de corecție.
Intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze ar putea transfera costurile de la consumatorii casnici la industrie. Analizele AEI arată că această măsură nu elimină costurile, ci le redistribuie, afectând prețurile bunurilor de larg consum.
Estimările indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie cu până la 15% față de 2025. Într-o economie dependentă de energie, acest lucru ar putea duce la o creștere a prețurilor alimentelor cu aproximativ 5%.
În timp ce Banca Centrală Europeană prognozează o temperare a inflației în zona euro, Chisăliță subliniază că România pornește dintr-o poziție „mult mai fragilă”.
Inflația totală din România a fost de 8,6% în 2025, iar Banca Națională a României prevede o scădere la 3,7% în 2026. Totuși, reducerea rapidă a prețurilor alimentare este puțin probabilă, având în vedere dependența de costurile energetice.
AEI estimează că inflația alimentelor în România ar putea ajunge la 7,5–9,0% în 2026. Diferența față de media UE ar putea crește, accentuând problemele de competitivitate economică și echitate socială.
Chisăliță avertizează că, fără decizii adecvate, România riscă să rămână un exemplu al efectelor negative ale politicilor administrative asupra costurilor și competitivității.
