Proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, conceput în perioada comunistă, se relansează printr-un parteneriat între Hidroelectrica și Électricité de France. Această colaborare urmărește să transforme investiția într-o soluție viabilă pentru flexibilizarea sistemului energetic românesc.
Hidroelectrica și Électricité de France (EDF) au decis să formeze o companie mixtă, în cote egale, pentru a reînvia proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești. Acest proiect, conceput în anii ’80, nu a fost niciodată realizat.
Noua entitate va avea ca obiectiv dezvoltarea treptată a investiției, considerată crucială pentru stabilitatea sistemului energetic românesc. Acordul dintre acționari stabilește regulile de funcționare și responsabilitățile fiecărei părți. Astfel, Hidroelectrica, controlată de stat, colaborează cu unul dintre cei mai mari producători de energie din lume.
EDF a cerut un mecanism de sprijin în faza de operare, având în vedere costurile ridicate și rolul central al unei centrale cu acumulare prin pompaj într-o piață din ce în ce mai dominată de energie regenerabilă. România are deja o ordonanță din 2014 care oferă facilități pentru aceste proiecte, însă Tarnița nu a depășit încă stadiul de intenție.
Proiectul Tarnița este complicat de moștenirea birocratică a fostei companii Hidro Tarnița SA, aflată în faliment din 2023. Studiul de fezabilitate din 2008, actualizat în 2014, este deținut de această companie și nu poate fi vândut. SAPE, acționarul majoritar, a blocat valorificarea sa, dorind să-l folosească în interes național. Un amendament legislativ ar putea permite relansarea proiectului fără un nou studiu, doar prin actualizarea celui existent.
Proiectul inițial prevedea o centrală de 1.000 MW, cu patru grupuri de câte 250 MW, situată la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, pe valea Someșului Cald. Construcția ar trebui să dureze între cinci și șapte ani, având rolul de a echilibra sistemul energetic odată cu dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și creșterea capacităților eoliene și solare. Criticii susțin că investiția, estimată la peste un miliard de euro încă din anii 2010, ar fi dificil de amortizat în condiții de piață.
