Oana Lasconi, fiica fostei președinte USR Elena Lasconi, a generat controverse majore după ce a postat pe rețelele sociale un mesaj controversat despre moartea ayatollahului Ali Khamenei. Afirmațiile sale au atras critici dure din partea societății civile și a reprezentanților cultelor religioase.
Oana Lasconi a stârnit polemici după ce a publicat pe Instagram un mesaj prin care deplânge moartea ayatollahului Ali Khamenei și îl compară cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. În postare, Lasconi a scris: „Ali Khamenei era de un miliard de ori mai feminist și moral decât Satana ăla de ’Prefericit Părinte’ Daniel.”
Lasconi a explicat ulterior că intenția ei a fost să evidențieze ceea ce consideră a fi „islamofobia” și „dublă măsură” în percepția occidentală asupra liderilor religioși. Într-o altă postare, ea a ironizat creștinismul, afirmând: „Creștinismul este cel care dezumanizează femeia, nu islamul”, susținând că femeile din Iran și-au ales propria soartă.
Lasconi a continuat cu afirmații despre asasinarea lui Khamenei, spunând că aceasta a transformat liderul într-un martir și a eliminat un obstacol în calea dezvoltării armelor nucleare: „Asasinarea lui Khamenei echivalează cu asasinarea însăși a Papei, pentru populația șiită.”
Declarațiile sale au fost criticate de personalități publice. Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a scris pe Facebook: „Toți avem dreptul inalienabil de a ne face de râs… Ideologizarea, în cazul de față marxist-stalinistă și nătâng-islamistă, e o boală mortală pentru rațiune, realism și bun simț.”
Alți comentatori au ironizat afirmațiile ei despre feminismul lui Khamenei, considerând că standardele sale sunt curioase. Un internaut a remarcat: „E interesant cum unii descoperă feminismul și moralitatea exact în locurile unde femeile nu au voie nici să aleagă cum se îmbracă.”
Lasconi, 32 de ani, se prezintă drept militantă feministă și membră a Partidului Socialist Român, având o experiență de viață la Paris. Reacțiile critice continuă să apară în spațiul public, subliniind nevoia de discuții mai profunde pe teme precum ideologiile totalitare și drepturile omului.
