Sute de români care au depus plângeri penale la Parchetul General împotriva actorilor “loviturii de stat din 6 decembrie 2024”, anularea alegerilor, au aflat, după luni de așteptare, că sesizările lor au fost tratate cu un profund dispreț.
Iulian Ghinescu și avocatul Mihai Rapcea, care au insistat să afle ce s-a întâmplat cu dosarele, au descoperit la un termen de judecată al unui proces conex, din 10 martie 2026, că plângerile fuseseră înregistrate ca “lucrări administrative”, cu indicativul “VIII-1”, nu ca sesizări penale cu indicativul “P”, așa cum prevede regulamentul și cum menționau expres plângerile penale transmise de cetățeni.
Prin această reclasificare, dosarele au fost scoase din circuitul procesual penal, fără obligația procurorilor de a le instrumenta. “Fapta procurorilor depășește cu mult sfera unui simplu abuz în serviciu, putând intra în zona complicității, tăinuirii sau favorizării făptuitorului”, susține Cristian Dan, voluntar și inițiator al “Valul Democrației”.
Sesizări la CSM și Inspecția Judiciară
Organizația civică a anunțat că a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară pentru a verifica “tergiversarea nejustificată”. Joi, 12 martie 2026, “Valul Democrației” a depus o solicitare oficială la Parchetul General, semnată de 60 de petenți, prin care cere procurorului general Alex Florența înregistrarea corectă a plângerilor și introducerea lor în circuitul legal.
Petenții invocă prevederile Codului de procedură penală și ale regulamentului de ordine interioară, care obligă parchetele să trateze plângerile ca acte procesuale. Ei arată că au solicitat în mod repetat informări privind stadiul dosarelor, fără să primească răspuns în termenul legal. În lipsa unor măsuri imediate, anunță că vor folosi “toate căile legale disponibile”.
Inițiativa civică, derulată în cadrul Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES) și susținută de avocați membri ai Uniunii Naționale a Barourilor, a fost creată pentru “restabilirea drepturilor anulate în 6 decembrie 2024”.
Documentul, depus în numele petenților care au transmis sesizări începând cu 22 decembrie 2025, reclamă faptul că plângerile au fost înregistrate ca „lucrări administrative” cu indicativul „VIII-1”, nu ca sesizări penale cu indicativul „P”, așa cum cere regulamentul de ordine interioară. Petenții susțin că această clasificare administrativă le scoate din circuitul procesual penal și blochează analiza lor legală.
În solicitare sunt invocate prevederi din Codul de procedură penală și din regulamentele parchetelor, potrivit cărora plângerile penale trebuie înregistrate în registrul de evidență a urmăririi penale și tratate ca acte procesuale cu obligații legale pentru organele judiciare. Semnatarii mai arată că au solicitat în repetate rânduri informări privind stadiul dosarelor, fără să primească răspuns în termenul legal.
Inițiatorii cer înregistrarea imediată a plângerilor ca sesizări penale și introducerea lor în circuitul legal. „În lipsa unor măsuri imediate, vom utiliza toate căile legale disponibile pentru clarificarea situației”, anunță organizația.
Proiectul „Valul Democrației – Restabilim drepturile anulate în 6 decembrie 2024”, derulat în cadrul Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), sprijină cetățenii care consideră că anularea alegerilor a afectat drepturile electorale. Demersul este asistat de avocați membri ai Uniunii Naționale a Barourilor, care oferă reprezentare judiciară petenților.
Unde este adevărul despre 6 decembrie 2024
Analiza făcută de Valul Democrației, voluntari care se ocupă de depunerea și urmărirea plângerilor penale împotriva loviturii de stat arată succesiunea evenimentelor prin care alegerile au fost anulate cu consecințe dezastruoase asupra poprului român.
„După analiza documentelor declasificate și a hotărârilor CCR Nr. 29, 30, 31 și 32 din noiembrie – decembrie 2024, coroborate cu dovezile explozive din Raportul American, concluzia este inevitabilă: anularea alegerilor nu a fost despre „ruși” sau „fraude dovedite”, ci o operațiune de management politic coordonată de la Bruxelles.
Am descoperit rapoarte cu cifre umflate, date anacronice (evenimente din viitor raportate în trecut) și o presiune externă care a călcat în picioare regulamentele europene (DSA).
Cetățeanul român a fost victima unui experiment în care „siguranța națională” a servit drept paravan pentru suspendarea democrației.
Rămânem cu o frustrare imensă și cu aceste întrebări incomode la care autoritățile refuză să răspundă de un an de zile. Dacă simți că votul tău a fost confiscat, distribuie aceste întrebări. Adevărul nu poate fi ascuns la infinit sub „secret de stat”.
I. Către Curtea Constituțională a României (CCR)
1. Dacă prin Hotărârile 29, 30 și 31 ați stabilit că acuzațiile de fraudă referitoare la candidatul Călin Georgescu sunt neîntemeiate, cum ați putut folosi exact aceleași acuzații pentru a anula alegerile prin Hotărârea 32, fără ca între timp să apară probe materiale noi (ci doar niște rapoarte fără dovezi)?
2. Cum explicați validitatea juridică a Hotărârii 31 (de validare) care, în concordanță cu Hotărârea 30, confirmă corectitudinea votului pe baza raportului STS, în condițiile în care Hotărârea 32 anulează același vot ignorând integritatea constatată a buletinelor de vot “de pe hârtie” în același raport STS care acum este folosit ca argument pentru anulare?
3. De ce s-a pronunțat anularea pe 6 decembrie, cu 24 de ore înainte de termenul limită acordat de Comisia Europeană platformei TikTok pentru a furniza datele tehnice solicitate? De ce s-a refuzat proba tehnică în favoarea suspiciunii?
4. Cum explicați că ați anulat alegerile în baza unor documente declasificate din ședința CSAT din 28 noiembrie 2024 și care au date și prezintă evenimente din viitor (29 noiembrie, 1, 2 și 4 decembrie)?
II. Către Serviciul Român de Informații (SRI) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI)
1. Cum este posibil ca documentele prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie să conțină numere de înregistrare și analize ale unor evenimente din 29 noiembrie, 1, 2 și 4 decembrie? Au fost aceste rapoarte redactate retroactiv pentru a justifica decizia politică?
2. Unde sunt ID-urile celor 25.000 de conturi coordonate despre care platforma TikTok afirmă oficial că nu i-au fost comunicate niciodată pentru verificare, deși a solicitat acest lucru în repetate rânduri?
3. Dacă a existat o „amenințare existențială” la adresa securității naționale și a democrației, de ce niciun șef de instituție de forță nu a fost demis pentru eșecul de a preveni această amenințare?
4. Cum este posibil ca rapoartele declasificate să prezinte drept fraudă electorală “explozia numărului de vizualizări, de ordinul sutelor de milioane” după data de 25 noiembrie 2024, adică după ce alegerile se terminaseră?
III. Către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)
1. Dacă raportul tehnic (citat în opiniile concurente ale CCR din Hotărârea 30) a confirmat că voturile de pe hârtie corespund cu datele digitale și că atacurile au fost blocate, de ce ați permis ca acest rezultat să fie anulat sub pretextul unei „fraude digitale” pe care chiar raportul a infirmat-o?
2. Cum este posibil ca raportul STS să dezvăluie că, în ciuda atacurilor cibernetice, procesul electoral s-a desfășurat corect și toate atacurile au fost blocate cu succes, iar nota SRI II din data de 2 decembrie 2024 să sugereze că “motivul creșterii masive în ritm accelerat” al lui Călin Georgescu s-ar fi datorat atacului intens susținut de un actor cibernetic statal asupra infrastructurii IT&C STS?
IV. Către Comisia Europeană și Autoritățile din România
1. De ce s-a insistat public pe „pista rusească”, în condițiile în care corespondența internă și rapoartele TikTok (din Raportul American) confirmă că nu au fost identificate dovezi de implicare a statului rus?
2. Cum răspundeți la dovezile din rapoartele TikTok (29 nov., 7 dec. și 13 dec.) care afirmă explicit că instituțiile din România nu au furnizat probele tehnice necesare (ID-uri de conturi, link-uri specifice, normele legale încălcate etc.) pentru a permite moderarea conținutului conform regulamentului DSA?
3. În timp ce rapoartele declasificate din România vorbeau despre 25.000 de conturi, iar Raportul American și rapoartele TikTok arată că platforma nu a identificat o astfel de rețea coordonată la momentul respectiv, de ce s-au ignorat aceste dezmințiri tehnice? De ce nu au fost puse la dispoziția TikTok date despre aceste conturi?
4. Având în vedere că DSA impune proceduri stricte pentru ordinele de a acționa împotriva conținutului ilegal, de ce Comisia a optat pentru „mese rotunde” și presiuni informale începând cu 27 noiembrie, în loc să întrebe autoritățile române de ce nu au respectat legislația europeană?
5. Cum explică Comisia Europeană faptul că a coordonat un „Răspuns Rapid” (RRS) care a ignorat garanțiile procedurale ale DSA, admițând în corespondența internă (Raportul American Exhibit 263) că se va acționa prin “metoda Moldova” stat non-UE, deși România este stat membru cu drepturi depline?
6. De ce nu ați emis ordine oficiale de moderare a conținutului conform DSA, care ar fi obligat platforma TikTok să acționeze transparent, preferând în schimb să invocați „amenințări hibride” generale în rapoartele declasificate?
7. TikTok a reclamat oficial că instituțiile din România nu au furnizat niciodată ID-urile celor 25.000 de conturi suspecte pentru a fi verificate. De ce ați refuzat cooperarea tehnică prevăzută de lege, alegând să prezentați aceste cifre ca fapte împlinite în fața CCR?
8. Având în vedere că TikTok a raportat că un utilizator a trimis cadouri virtuale în valoare de 361.000 USD, din care doar 132.000 USD către 9 conturi care au afișat imagini sau simboluri cu Călin Georgescu (Raportul American Exhibit 259), de ce autoritățile române au continuat să vehiculeze sume de „milioane de euro” fără a prezenta nicio dovadă bancară sau fiscală care să contrazică datele platformei?
9. Documentele declasificate acuză frauda electorală pe platforma TikTok, prin amplificarea algoritmilor pentru candidatul Călin Georgescu și “filtrarea masivă” a celorlalți candidați. Raportul TikTok infirmă acest lucru (Raportul American Exhibit 266) și solicită dovezile “filtrării masive” a celorlalți candidați. Le-ați pus la dispoziție dovezile?
10. Cum explicați campania echilibrusiverticalitate plătită de PNL și despre care ANAF a declarat că a fost făcută pentru candidatul Călin Georgescu?
V. Către Președintele României
1. De ce, la mai bine de un si de la evenimente, nu ați desecretizat integral procesele-verbale ale ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024, deși ați promis public transparență totală în legătură cu „atacul hibrid” asupra democrației?
2. Dacă, așa cum susțin documentele declasificate parțial, România a fost ținta unei „influențe rusești masive”, de ce nu ați prezentat până astăzi nicio dovadă concretă de finanțare sau de coordonare statală?
3. Cum explicați faptul că, deși ați declarat că „alegerile au fost viciate”, nu ați demis niciun șef al serviciilor de informații (SRI, SIE, STS) pentru eșecul de a proteja procesul electoral, singura „victimă” administrativă fiind președintele AEP?
4. Cum explicați faptul că, deși ați acuzat în nenumărate rânduri „atacul statal rusesc”, nu ați informat oficial, nu l-ați declarat “persona non grata” pe ambasadorul Rusiei în România și nu l-ați trimis acasă?”
