Deputata PSD Diana Tușa a anunțat inițierea unui proiect de modificare a art. 374 din Codul Penal, menit să combată explozia cazurilor de abuz sexual asupra copiilor în mediul online, inclusiv prin conținut generat sau manipulat cu inteligență artificială. Practic, se modifică noțiunea de pornografie infantilă.
„În contextul exploziei numărului de cazuri de abuz sexual asupra copiilor în spațiul online, prioritatea noastră ca legiuitori trebuie să fie protejarea copiilor în fața acestui fenomen”, a declarat inițiatoarea.
Ce prevede proiectul – principalele schimbări
– Terminologie nouă: Înlocuirea expresiei „pornografie infantilă” (considerată improprie și care diluează gravitatea) cu „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor” (Child Sexual Abuse Material – CSAM), aliniindu-se astfel la standardele internaționale actuale. România era printre ultimele state UE care mai foloseau vechiul termen.
– Incriminarea conținutului digital și AI: Se incriminează explicit producerea, deținerea, distribuirea și accesarea materialelor generate digital sau prin inteligență artificială.
– Diferențiere gravitate: Se face distincție clară între producerea materialelor (pedepsită mai sever) și simpla accesare.
– Confiscare obligatorie: Dispozitivele, mijloacele și beneficiile obținute din aceste infracțiuni vor fi confiscate obligatoriu, pentru a preveni recidiva și a descuraja rețelele criminale.
– Noi incriminări: Se introduc prevederi privind amenințările digitale, materialele manipulate prin AI și producerea, deținerea sau distribuirea de „manuale de instrucțiuni” pentru abuzuri asupra minorilor.
– Situații între minori: Reguli echilibrate care evită criminalizarea inutilă a adolescenților apropiați ca vârstă în contexte consensuale, dar sancționează ferm constrângerea, manipularea sau distribuirea fără consimțământ.
Noua denumire a infracțiunii va fi „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”.
Următorul pas: Responsabilitatea platformelor online
„Nu ne vom opri aici! Pasul următor va cuprinde analiza modalității în care putem obliga site-urile și platformele online să își asume responsabilitatea protejării copiilor în mediul online, mai ales dacă intermediază consumul de astfel de materiale”, a anunțat Diana Tușa.
De ce acum? Statistica alarmantă
Inițiativa vine pe fondul unei creșteri dramatice a fenomenului:
– Raportul Ministerului Public 2025: +12,8% cazuri de „pornografie infantilă” față de anul anterior.
– DIICOT: creștere de la 218 dosare în 2016 la 2.595 dosare în 2025.
– Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP): pornografia infantilă a fost a doua cea mai răspândită formă de exploatare în 2024, după exploatarea sexuală.
– CyberTipline (NCMEC): 36.000 rapoarte în 2024 și 17.000 doar în primul semestru din 2025 trimise autorităților române.
Cazurile arată diversificare, precum existența unor grupuri închise, șantaj, implicarea rudelor sau a persoanelor de încredere și, tot mai des, conținut sintetic creat cu inteligență artificială.
Sprijin larg
„Mulțumesc tuturor reprezentanților instituțiilor statului și ai societății civile pentru sprijinul acordat în elaborarea acestei inițiative legislative! Mulțumesc colegilor din Comisia comună specială pentru combaterea traficului de persoane, precum și colegilor senatori și deputați din întreg spectrul politic care susțin acest proiect!”, a transmis Diana Tușa.
Proiectul va fi depus în Parlament în următoarele zile.
