Preluarea funcției de prim-ministru de către Ilie Bolojan a transformat guvernarea într-o dominație a executivului asupra legislativului. Utilizarea excesivă a ordonanțelor de urgență ridică semne de întrebare privind calitatea democrației. Politologii și juriștii trag un semnal de alarmă asupra acestei tendințe.
Guvernarea lui Ilie Bolojan a accentuat dominația executivului asupra procesului legislativ, folosind ordonanțele de urgență ca principal instrument de decizie. Oficial, acestea sunt justificate de crizele mari cu care se confruntă țara. În realitate, Parlamentul, reprezentantul ales al poporului, devine tot mai puțin relevant, fiind redus la un rol simbolic.
Raportul citat în presă arată că anul 2025 a fost marcat de ocolirea sistematică a Parlamentului și limitarea consultării publice, inclusiv în reforme critice precum cele din justiție.
Politologul Radu Magdin confirmă aceste observații. El subliniază că slăbiciunea Parlamentului și consolidarea puterii executive sunt fenomene prezente de două decenii, vizibile încă din mandatele lui Traian Băsescu. Magdin avertizează că acest apetit pentru ordonanțe de urgență nu este benefic pentru democrație.
Specialistul afirmă că parlamentarii trebuie să-și recâștige statutul și să reprezinte interesul românilor, nu doar să fie un instrument de vot pentru majoritatea parlamentară. Calitatea actului legislativ formulat de Guvern este adesea îndoielnică.
Practica ordonanțelor de urgență este criticată pentru impactul negativ asupra democrației. Parlamentul trebuie să redevină instituția centrală a statului democratic și să-și afirme rolul.
Juriștii atrag atenția că Ilie Bolojan folosește excesiv procedura angajării răspunderii, ocolind circuitul constituțional al legiferării. Ei avertizează că această tendință riscă să transforme Parlamentul într-o simplă ratificare a deciziilor guvernamentale, asemănător Marii Adunări Naționale din perioada comunistă.
