Blocarea Strâmtorii Ormuz de Iran a generat o criză petrolieră globală, afectând aprovizionarea cu combustibili fosili. Statele lumii caută soluții pentru a gestiona impactul asupra economiilor lor, în timp ce prețurile continuă să crească.
Aprovizionarea globală cu combustibili fosili a fost grav afectată după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, un punct crucial pentru transportul maritim de petrol și gaze. Înainte de conflict, această rută asigura o cincime din transportul mondial de petrol și gaze.
De la începutul conflictului, doar aproximativ 130 de nave au reușit să traverseze zilnic, mult sub numărul obișnuit. Acest blocaj a dus la o creștere a prețurilor și la o criză energetică globală.
Premierul britanic Keir Starmer a anunțat miercuri că va reuni 35 de țări pentru a discuta redeschiderea Strâmtorii Ormuz. La reuniune nu vor participa Statele Unite, dar printre statele invitate se numără Regatul Unit, Franța, Germania și altele.
Declarația comună semnată de aceste țări exprimă „disponibilitatea de a contribui la eforturi adecvate pentru asigurarea unui tranzit sigur prin strâmtoare”.
Statele Unite au amenințat cu noi atacuri asupra infrastructurii petroliere iraniene, în timp ce guvernul federal nu a majorat subvențiile interne. Administrația Trump a anunțat recent un acord de un miliard de dolari cu Total Energies pentru a redirecționa investițiile către petrol și gaze.
Regatul Unit a limitat măsurile de sprijin financiar, în timp ce Uniunea Europeană cere accelerarea tranziției către energie curată. Măsuri similare de sprijin și raționalizare au fost luate și în alte state, precum Australia și Noua Zeelandă.
În Asia, India și Japonia își intensifică producția de cărbune, iar China, datorită diversificării energetice, este mai puțin afectată. Africa și America de Sud iau măsuri de subvenționare și raționalizare pentru a limita impactul crizei.
