O lege crucială pentru reglementarea Societăților pentru Investiții Imobiliare (REIT) stagnează în Camera Deputaților de peste doi ani. Această întârziere afectează potențialul economic al României, susținând dezvoltarea imobiliară și stimulând bugetul de stat.
Proiectul de lege care ar reglementa Societățile pentru Investiții Imobiliare a fost abandonat pe traseul legislativ, în ciuda beneficiilor economice evidente. Investitorii consideră că această reglementare este „veriga lipsă” pentru mediul de afaceri și încasările statului.
Patronatele din diverse industrii subliniază că această reglementare poate „democratiza” accesul la investiții, stimulând un sector imobiliar finanțat din capital românesc. În contextul în care autonomia economică devine o prioritate în Europa, România riscă să piardă o oportunitate importantă.
Proiectul vizează mobilizarea resurselor interne masive către sectorul imobiliar. România dispune de 257 miliarde lei în depozite bancare și 201,6 miliarde lei în fondurile de pensii private, care ar putea fi direcționate către fonduri imobiliare.
Legea propune o structură clară pentru transparență, incluzând listarea obligatorie a companiilor-mamă și reglementarea filialelor imobiliare. Statul ar beneficia de impozitarea dividendelor, impunând distribuirea a 90% din profitul net.
Controversată este scutirea de impozit pe profit la nivelul societăților, dar aceasta ar elimina dubla impunere. Directiva europeană recunoaște regimul special al vehiculelor de investiții imobiliare, excluzându-le din calculul impozitului minim global.
Studiile de impact arată că, deși ar putea reduce încasările cu 59 milioane RON în anul 5, mobilizarea capitalului ar genera o activitate economică de 30 miliarde lei, cu colectări suplimentare de 445 milioane RON anual.
Pentru cetățeni, legea ar permite investiții minime în proprietăți mari, beneficiind de un regim fiscal optimizat sub supravegherea ASF. Proiectul ar contribui și la soluționarea crizei locuințelor și la dezvoltarea urbanistică.
Rămâne de văzut dacă Parlamentul va adopta acest model de „capitalism participativ” sau dacă birocrația va amâna progresul pieței de capital din România.
