CCR a admis sesizarea președintelui Nicușor Dan pentru Legea Novak, lege prin care echipele sportive din România ar fi fost obligate să aibă în teren 40% sportivi români în timpul competițiilor.
Luni, 15 decembrie 2025, Nicușor Dan, Președintele României, a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, potrivit unui comunicat.
Textul integral al sesizării:
Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000
La data de 1 noiembrie 2025, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (PL-x 338/2025).
Textul integral al sesizării:
Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000
La data de 1 noiembrie 2025, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (PL-x 338/2025).
Legea oferă fiecărei federații sportive naționale în parte libertatea de a stabili ponderea de participare a sportivilor de performanță români, la nivel de seniori și tineret, la competițiile sportive naționale oficiale, la sporturile de echipă, începând cu sezonul competițional 2026-2027. Această pondere nu poate fi mai mică de 40% din totalul de sportivi participanți care pot evolua în teren pe parcursul unui meci pentru fiecare echipă.
Legea prevedea și sancțiuni
Se introduc sancțiuni contravenționale în cazul nerespectării noilor prevederi cu privire la ponderea numărului de jucători români, limitele amenzii fiind cuprinse între 500.000 lei și 1.000.000 lei.
De asemenea, la momentul intrării în vigoare a legii, Ordinul ministrului sportului nr. 500/2022 privind aprobarea Instrucțiunilor de stabilire a participării sportivilor de performanță români, la nivel de seniori și tineret, într-o pondere de minimum 40% din totalul de sportivi participanți la competițiile sportive naționale oficiale, la sporturile de echipă, se abrogă.
În principiu, legea supusă controlului de neconstituționalitate conține reglementări salutare, de natură a încuraja tinerii sportivi români să performeze în diferite domenii ale sportului de echipă, astfel cum rezultă inclusiv din expunerea de motive a actului normativ. De altfel, multe țări europene au reglementări de stimulare a propriilor tineri sportivi, care tind la atingerea aceluiași deziderat ca cel urmărit de legiuitorul român, însă realizează acest lucru fără a fundamenta reglementarea legislativă pe ideea de apartenență a sportivului la țara în care își desfășoară activitatea competițională printr-o legătură de cetățenie.
Totuși, prin conținutul său normativ, legea contravine unor norme și principii constituționale, pentru motivele dezvoltate în cele ce urmează.
I. Încălcarea art. 41 alin. (1) și a art. 148 alin. (2) din Constituția României prin raportare la art. 18, art. 45 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și la art. 15 și art. 21 alin. (2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
Potrivit art. 41 alin. (1) din Constituție: „(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă”.
Articolul 148 alin. (2) prevede: „ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
