Dezbaterea despre programul SAFE a explodat miercuri seară la Antena 3 CNN, unde au fost prezentate documente și comparații care pun Guvernul Bolojan într-o lumină extrem de incomodă. România se împrumută cu miliarde de euro pentru apărare, dar o parte covârșitoare din primul pachet militar merge către Germania, în timp ce Polonia își prezintă propriul program SAFE ca pe o injecție masivă în industria națională.
Este vorba despre bani împrumutați, nu despre fonduri europene nerambursabile, despre contracte de miliarde care vor fi plătite de statul român pe termen lung și despre întrebarea esențială dacă România folosește această șansă pentru a-și reconstrui industria de apărare sau doar pentru a finanța marile companii militare ale altor state.
Polonia explică public, România tace până apar documentele în presă
O comparație între modul în care Polonia comunică programul SAFE și felul în care România a ajuns să discute despre propriile alocări abia după ce documentele au apărut în spațiul public a fost făcută la Antena 3 CNN. Televiziunea a difuzat momentul în care premierul polonez Donald Tusk, alături de responsabili militari și oficiali, a explicat unde se duc banii, ce instituții beneficiază și cât rămâne în industria poloneză.
Datele prezentate de partea poloneză sunt spectaculoase. Polonia are acces la aproximativ 43,7 miliarde de euro prin SAFE, iar 89% din bani ar urma să fie direcționați către companii interne din industria de apărare. În plus, premierul Donald Tusk a ținut să precizeze că industria germană ar beneficia de doar 0,37% din programul SAFE al Poloniei. Guvernul polonez a comunicat oficial că aproape 12.000 de companii cooperante cu industria de apărare pot fi parte a acestui efort.
În oglindă, România apare cu o imagine radical diferită. Din primul pachet MApN, evaluat la 8,33 miliarde de euro, 5,69 miliarde de euro ar urma să meargă către Rheinmetall, gigantul german al industriei de apărare, pentru șapte programe distincte. Asta înseamnă aproximativ 68% din primul pachet militar prezentat Parlamentului, nu din întreaga alocare SAFE a României, dar proporția rămâne uriașă și politic greu de apărat.
Ce este SAFE: împrumuturi pe termen lung, nu bani gratis
SAFE, Security Action for Europe, este instrumentul european prin care Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor membre împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru creșterea rapidă a investițiilor în apărare, achiziții comune și dezvoltarea bazei industriale europene de apărare. Nu este vorba despre granturi, ci despre credite.
Împrumuturile pot avea o maturitate de până la 45 de ani și o perioadă de grație de până la 10 ani pentru rambursarea principalului. Cu alte cuvinte, România nu primește bani nerambursabili, ci se împrumută în condiții considerate mai avantajoase decât cele pe care le-ar putea obține singură de pe piețe, datorită ratingului mai bun al Uniunii Europene. Dar chiar și așa, banii trebuie returnați, iar dobânzile trebuie plătite.
Dacă statul român se împrumută pentru câteva decenii, întrebarea firească este ce rămâne în România după aceste contracte. Rămân fabrici retehnologizate, lanțuri de producție, tehnologie, locuri de muncă, furnizori români și capacitate industrială reală? Sau rămân doar câteva linii de asamblare, mentenanță și promisiuni de localizare, în timp ce partea consistentă a banilor pleacă spre marile companii germane?
România are o alocare SAFE de aproximativ 16,68 miliarde de euro, a doua ca mărime după Polonia. Din acești bani, primul pachet de înzestrare al MApN a ajuns la vot în Parlament și are o valoare de 8,33 miliarde de euro. Parlamentul român a aprobat contractele, iar Rheinmetall va fi principalul contractor pentru aproximativ 5 miliarde de euro, în proiecte care includ fabrica de pulberi, mașini de luptă ale infanteriei, sisteme de apărare antiaeriană, tancuri și preluarea șantierului naval Mangalia pentru construcția de corvete.
