Curtea de Apel București a decis că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să achite restanțele salariale ale magistraților. Hotărârea include sancțiuni severe în caz de întârziere. Decizia vine după o acțiune inițiată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea de Apel București a admis acțiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite restanțele salariale ale magistraților. Aceste datorii provin din majorări salariale retroactive stabilite prin hotărâri judecătorești.
Acțiunea a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, și înregistrată pe 30 martie. Judecătoarea Ramona Bușu a soluționat rapid cauza, un aspect neobișnuit pentru contenciosul administrativ, unde procesele sunt de obicei îndelungate, conform TVR Info.
Curtea a stabilit un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru ca obligațiile să fie îndeplinite. În caz contrar, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.
Decizia Curții de Apel București, care devine executorie după rămânerea definitivă, prevede: „Respinge ca neîntemeiate excepțiile invocate de către pârâți… Obligă pârâții la emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante…”.
Termenul de executare este de 10 zile de la data rămânerii definitive, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor legale. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
În cadrul proiectului de buget pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o creștere de aproape 50% pentru a acoperi aceste restanțe. Totuși, Guvernul a amânat o parte dintre plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
Înalta Curte a susținut că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al magistraților, având titluri executorii neexecutate de peste zece ani. A acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat. Acțiunea ÎCCJ a urmat unei plângeri prealabile a Liei Savonea către Executiv, criticând măsurile împotriva magistraților, inclusiv legea privind reducerea pensiilor.
