La conferința ARC de la Londra, miliardarul și filantropul britanic a avertizat că Occidentul riscă să repete, în era inteligenței artificiale, greșelile comise după criza din 2008 și în valul globalizării — iar de această dată costul îl va plăti tocmai partea de continent care rămâne în urmă.
Londra a găzduit, începând cu 23 iunie, a treia ediție a conferinței organizate de Alliance for Responsible Citizenship (ARC), la Olympia, cu aproximativ 4.000 de delegați din peste 80 de țări și în jur de 200 de vorbitori din politică, mediul de afaceri, tehnologie și cultură. În discursul de deschidere, cofondatorul ARC, Sir Paul Marshall, a transmis un mesaj care a pus față în față două traiectorii ale lumii occidentale: una americană, dinamică și ofensivă, și una europeană, pe care a descris-o ca fiind împotmolită în propriile precauții.
Occidentul cu două viteze
Nucleul intervenției lui Marshall a fost ideea că inteligența artificială vine cu „o eră a inteligenței abundente”, multiplicând și accelerând masiv ritmul inovației. Problema, în viziunea miliardarului, nu este tehnologia în sine, ci capacitatea diferită a statelor occidentale de a o îmbrățișa. În timp ce Statele Unite „avansează” spre această nouă eră de prosperitate și abundență, Europa și Marea Britanie par „prinse în birocrație și în aversiune față de risc”.
Marshall a mers mai departe, sugerând că schimbarea „vine atât de repede încât lasă gândirea în urmă” — într-o formulare memorabilă, el a observat că „tehnologii nu înțeleg filozofia, iar filozofii nu înțeleg tehnologia”. Avertismentul implicit este că, în vreme ce Statele Unite acceptă riscul și experimentează, bătrânul continent dezbate, amână și reglementează, ratând fereastra de oportunitate.
Progres acaparat de bogați
Decalajul de viteză nu este însă, în viziunea lui Marshall, doar o problemă de competitivitate între blocuri geopolitice. El se suprapune peste o problemă mai veche și mai periculoasă: cea a distribuției. Marshall a avertizat că beneficiile erei AI riscă să fie capturate de o minoritate. „Va exista creștere a PIB-ului, dar va fi PIB pentru mine, nu pentru tine”, a spus el, jucându-se cu o expresie englezească pentru a descrie o prosperitate confiscată de cei puțini.
Pentru a-și susține teza, vorbitorul a recurs la istoria recentă. Economiile de piață produc inevitabil câștigători și învinși, a argumentat el, iar Occidentul i-a abandonat în repetate rânduri pe cei din urmă. „Dacă învinșii nu pot participa la prosperitate, o vor distruge. Și dacă învingătorii nu împart măcar o parte din ea, o vor pierde”, a avertizat Marshall.
Eșecul capitalismului „woke”
Mai dur decât oricând, Marshall și-a întors critica spre propria generație. „Noi, boomerii, generația mea, am făcut o mizerie. Am dat-o în bară”, a recunoscut el, acuzând un establishment care a împins tinerii spre universități și diplome fără valoare, predate de „academici resentimentari fără experiență a lumii reale”, i-a hrănit cu narațiuni false despre propria istorie și cultură și i-a lăsat apoi cu datorii uriașe și un viitor economic incert. În plan economic, a reluat o temă recurentă a discursurilor sale de la ARC: criza de legitimitate a capitalismului de piață, măcinat de trei forme „mutante” — capitalismul de monopol, cel de cumetrie și cel „woke” — și de pierderea, în inima City-ului londonez, a unei culturi a „virtuții și onoarei”. Soluția lui nu e mai puțină piață, ci una mai curată: o întoarcere la concurența reală și la o capitalism temperat de responsabilitate.
Amplificarea inechităților sociale
Argumentul a fost ancorat în criza financiară din 2008, pe care Marshall a descris-o drept un moment în care „am privatizat câștigurile și am socializat pierderile”. Relaxarea cantitativă care a urmat prăbușirii „a amplificat masiv inegalitatea”, umflând valoarea activelor celor care erau deja bogați, a spus el. Verdictul miliardarului a fost tăios: relaxarea cantitativă a devenit „un motor al inegalității”, iar clasa politică „nu a făcut nimic” pentru a contracara efectul.
Marshall a plasat criza din 2008 într-un tipar mai lung de neglijență. În epoca globalizării, a spus el, „am uitat să ne pese de cei care au pierdut din cauza comerțului liber”, iar acum, în era inovației, „uităm să ne mai îngrijorăm” de cei striviți de „distrugerea creatoare”.
Mesajul către elitele europene și britanice este, astfel, dublu: nu doar că rămân în urma Americii pe planul dinamismului, dar riscă să repete și greșeala socială care a alimentat deja un deceniu de resentiment populist.
Soluția: piețe libere „temperate de virtute”
Întrebarea centrală, a spus Marshall, este aceeași pe ambele maluri ale Atlanticului: cum combinăm dinamismul economic și abundența cu înflorirea umană? Cum împăcăm condițiile inovației — cheia creșterii productivității — cu grija față de cei care pierd din cauza ei?
Răspunsul său a fost un apel la recuperarea „credinței în piețele libere, temperate de virtute și bună guvernare”, astfel încât „majoritatea, nu doar o minoritate, să poată prospera”. Marshall a cerut o reconectare la încrederea în civilizația occidentală și apărarea ei de ceea ce a numit „nebunii parazitare și progresiste”, dar și transformarea acestor idei într-o viziune pozitivă „a binelui, frumosului și adevărului”.
„Era reconstrucției” pentru civilizația umană
Tema ediției din acest an a ARC este „Era reconstrucției”. Pe parcursul a trei zile, conferința explorează modul în care Occidentul a ajuns la actuala criză de încredere — o perioadă marcată, în viziunea organizatorilor, de neîncredere în instituții, economii stagnante și erodarea valorilor fondatoare.
Lista vorbitorilor reflectă orientarea evenimentului: liderul Opoziției britanice, Kemi Badenoch, astronautul NASA Victor Glover, comentatorul Konstantin Kisin, intelectuala Ayaan Hirsi Ali și actrița Sophie Winkleman au urcat pe scenă în prima zi. În zilele următoare sunt așteptați Speaker-ul Camerei Reprezentanților din SUA, Mike Johnson, liderul Reform UK, Nigel Farage, CEO-ul Axel Springer, Mathias Döpfner, și investitorul Marc Andreessen.
