Banca Națională a României a publicat datele privind balanța de plăți și datoria externă, indicând o ușoară îmbunătățire a deficitului de cont curent în primele cinci luni ale anului 2026. Cu toate acestea, investițiile străine directe au scăzut semnificativ, iar datoria externă a continuat să crească.
Deficitul de cont curent al României s-a redus la 11,425 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului 2026, comparativ cu 12,075 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului anterior. Această reducere de aproximativ 650 de milioane de euro indică o diminuare a dezechilibrului economic extern.
Potrivit BNR, balanța bunurilor a avut un deficit mai mic cu 536 milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un deficit redus cu 264 milioane de euro. Totuși, balanța veniturilor primare a avut un deficit mai mare cu 146 milioane de euro.
Cu toate acestea, investițiile străine directe au înregistrat un declin considerabil. În primele cinci luni din 2026, acestea au totalizat 2,195 miliarde de euro, față de 2,913 miliarde de euro în perioada similară din 2025, marcând o scădere de aproximativ 25%.
BNR subliniază că această scădere a fluxurilor de capital străin apare într-un moment delicat pentru economia românească, pe fondul preocupărilor legate de situația fiscal-bugetară și perspectivele de creștere.
Datoria externă totală a României a crescut cu 2,451 miliarde de euro, ajungând la 230,9 miliarde de euro la finalul lunii mai. Din total, datoria pe termen lung reprezintă 183,9 miliarde de euro, adică 79,6%, iar datoria pe termen scurt este de aproape 47 de miliarde de euro, reprezentând 20,4%.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung s-a redus la 15,5%, de la 18,4% în 2025, arătând un efort mai mic pentru plata ratelor și dobânzilor. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a rămas la 6 luni.
Publicarea acestor date are loc în contextul în care agențiile internaționale de rating analizează situația economică a României. Economistul Adrian Mitroi a declarat la Antena 3 CNN că problemele structurale și nivelul ridicat al îndatorării sunt motive de îngrijorare pentru investitori și agențiile de rating. Evaluările sunt urmărite cu atenție, existând temeri privind o posibilă retrogradare a ratingului suveran.
