Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România va atinge o rată de absorbție de peste 90% pe componenta de granturi a PNRR, echivalentul a aproximativ 13,56-13,57 miliarde de euro. Cu toate acestea, riscurile majore sunt legate de reformele neimplementate.
România se pregătește să înregistreze o rată de absorbție impresionantă de peste 90% pe componenta de granturi a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform declarațiilor făcute de Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene. Acest lucru înseamnă atragerea a aproximativ 13,56-13,57 miliarde de euro în fonduri nerambursabile.
„Pe partea de grant, care a rămas neschimbată, deci nu putem spune că a evoluat suma, discutăm de cei 13,56 – 13,57 miliarde (de euro – n. r.), deci vom avea o absorbție pe suma nerambursabilă de peste 90%”, a declarat Pîslaru. El a explicat că, în prezent, cu cererea de plată 5, România a ajuns la 78% absorbție, iar diferența până la 90% va fi acoperită prin cererea de plată 6.
Ministrul a subliniat că principalele riscuri nu mai sunt legate de investiții, ci de reformele asumate prin PNRR. Un risc financiar de aproximativ 860-870 milioane de euro este generat în principal de neadoptarea Legii salarizării unitare și de problemele legate de decarbonizare.
„Riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma-fanion care ne lipsește este cea legată de salarizarea unitară”, a precizat Pîslaru, subliniind că investițiile prevăzute vor fi aproape integral realizate.
Pîslaru a accentuat că cea mai mare parte a efortului de implementare a PNRR a fost realizată sub Guvernul Bolojan, menționând că ultimele trei cereri au inclus 113 investiții și 48 de reforme, comparativ cu primele trei, care au avut doar șase investiții și 19 reforme.
„Două treimi din PNRR a fost făcut în intervalul de la 23 iunie 2025 până în prezent”, a spus el, criticând guvernele anterioare pentru întârzierile acumulate.
El a respins ideea că dificultățile ar fi fost generate de instituțiile europene, afirmând că problemele au fost cauzate de „incapacitatea unor partide de a înțelege ce este PNRR și ce șansă este pentru România în materie de reforme și investiții”.
