În timp ce România se pregătește pentru schimbări politice interne, la Bruxelles se negociază viitorul buget european 2028-2034. România, în tabăra „Prietenii Coeziunii”, cere fonduri consistente pentru coeziune și agricultură, în opoziție cu țări ca Germania, care doresc reduceri bugetare. Miza este de 66 de miliarde de euro anual, iar negocierile sunt cruciale pentru viitorul economic al țării.
În contextul negocierilor pentru bugetul UE 2028-2034, România se află în tabăra opusă unor state precum Germania și Olanda. În timp ce Bucureștiul cere un buget „ambițios” și fonduri consistente pentru reducerea decalajelor economice, Germania și alți contributori neți solicită reduceri de sute de miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene.
Comisia Europeană propune cinci noi surse de venit pentru a finanța noile priorități ale UE. Printre acestea se numără emisiile de carbon și deșeurile electronice. Carbonul și e-waste-ul sunt cele mai apropiate de un compromis, conform Euractiv.
Germania și alte țări „frugale” cer reduceri bugetare și resping ideea de a recurge la împrumuturi comune pentru a acoperi diferențele. În schimb, România face parte din grupul „Prietenii Coeziunii” și susține alocări mai mari pentru coeziune și agricultură.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat ferm că România își dorește un buget UE „ambițios” pentru a repara decalajele dintre cetățenii europeni. El a subliniat importanța accesului firmelor românești la noile fonduri destinate competitivității.
Comisia propune ca noi resurse, precum CBAM și contribuțiile din e-deșeuri, să devină surse majore de venit pentru bugetul UE. CBAM ar putea aduce 1,4 miliarde de euro anual, iar e-deșeurile ar putea genera 15 miliarde de euro pe an.
Președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat importanța unui pachet echilibrat de resurse proprii pentru a finanța prioritățile Europei fără a crește excesiv contribuțiile naționale. El a avertizat că lunile următoare sunt „cruciale” pentru viitorul bugetar al UE.
